Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzAutori: Ioan Dumitrașcu (partner), Diana Gavra (senior associate), Christiana Bouleanu (associate) – Filip&Company
Regulamentul UE privind inteligența artificială (Regulamentul AI) stabilește un cadru normativ obligatoriu pentru operatorii economici implicați în furnizarea, implementarea, importul și distribuția sistemelor de AI. Deși acesta a intrat în vigoare încă de la 1 august 2024, majoritatea prevederilor vor deveni aplicabile începând cu data de 2 august 2026 (anumite aspecte urmând a fi deja aplicabile din 2025).
Sfera de aplicare a Regulamentului AI este una destul de extinsă. Acesta stabilește obligații specifice inclusiv pentru entitățile care utilizează un sistem de AI aflat sub autoritatea acestora și care au sediul sau se află pe teritoriul UE (denumiți „implementatori”). În concret, angajatorii care utilizează sisteme de AI în relația cu angajații sau candidații în procesul de recrutare vor trebui să țină cont de aceste cerințe atunci când au în vedere achiziționarea și implementarea unor astfel de sisteme.
Regulamentul AI clasifică anumite sisteme de AI utilizate în contextul resurselor umane și ocupării forței de muncă ca sisteme cu risc ridicat, care pot fi implementate, ca regulă, doar cu respectarea anumitor obligații specifice de transparență și responsabilitate, esențiale pentru respectarea cadrului legal în vigoare și protejarea drepturilor persoanelor vizate. Astfel de sisteme pot viza:
Regulamentul AI stabilește și anumite situații de excepție, în care sistemele de AI menționate mai sus nu vor fi considerate ca prezentând un grad de risc ridicat, și anume dacă nu prezintă un risc semnificativ de a aduce prejudicii sănătății, siguranței sau drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, inclusiv prin faptul că nu influențează în mod semnificativ rezultatul procesului decizional.
Noutatea adusă de componenta de AI în sistemele și procesele automate utilizate până acum în contextul relațiilor de muncă poate fi componenta decizională în baza căreia, sistemul de AI poate aprecia rezultatul unui proces pe baza analizei informațiilor oferite.
Potrivit Regulamentului AI, aceste sisteme ar trebui clasificate ca prezentând un grad ridicat de risc întrucât ar putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor perspective de carieră, asupra mijloacelor de subzistență și asupra drepturilor angajaților. Astfel, în procesul de recrutare, precum și în evaluarea, promovarea sau menținerea persoanelor în relații contractuale de muncă, se consideră că există riscul ca sistemele de AI să perpetueze tipare istorice de discriminare, sau atunci când sunt utilizate pentru a monitoriza performanța și comportamentul persoanelor, ar putea conduce la afectarea drepturilor fundamentale la protecția datelor și la viața privată.
Menționăm pe scurt principalele obligații prevăzute de Regulamentul AI pentru implementatorii de sisteme de AI cu grad ridicat de risc (de exemplu angajatorii care utilizează astfel de sisteme):
De asemenea, Regulamentul AI prevede și anumite practici interzise în domeniul AI, printre care și utilizarea unor sisteme de AI pentru a deduce emoțiile unei persoane fizice în sfera locului de muncă.
Implementarea cerințelor GDPR ar trebui să fie în continuare un punct important pe agenda organizațiilor care utilizează sisteme de AI care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, GDPR fiind aplicabil alături de Regulamentul AI. Recent, autoritatea de protecție a datelor din UK (ICO) a publicat un material util cu recomandări pentru entitățile care desfășoară activități de recrutare cu utilizarea sistemelor de AI (Instrumente AI în recrutare. Raportul rezultatelor auditului – Noiembrie 2024).
Astfel, pe lângă obligațiile prevăzute de Regulamentul AI, înainte de implementarea unui sistem de AI, angajatorii ar trebui să aibă în vedere și măsurile necesare pentru conformarea cu GDPR, cum ar fi:
De asemenea, este important ca organizația să înțeleagă modul de funcționare a sistemului de AI, pentru a putea interpreta și utiliza rezultatul în mod corespunzător, și să țină cont de cerința minimizării datelor prelucrate;
De exemplu, ICO menționează că atunci când furnizorul AI utilizează datele personale primite de la mai mulți angajatori pentru a dezvolta, testa sau antrena un model central AI pe care să îl pună la dispoziția tuturor angajatorilor, ar putea fi considerat ca operator de date. În schimb, dacă furnizorul AI antrenează sistemul de AI sau algoritmul doar cu datele unui anumit angajator, și doar pentru uzul respectivului angajator, în baza unor instrucțiuni explicite, acesta ar putea acționa de fapt ca o persoană împuternicită în sensul GDPR.
În concluzie, implementarea sistemelor de inteligență artificială în contextul relațiilor de muncă necesită o abordare atentă și riguroasă din partea angajatorilor în calitatea acestora de implementatori și operatori, atât din perspectiva obligațiilor impuse de Regulamentul AI, cât și a celor legate de protecția datelor cu caracter personal.
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, că vizita sa oficială în Statele Unite ale Americii…
de Andrei Rădulescu Destatis a publicat astăzi estimările preliminare cu privire la evoluția economiei Germaniei…
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, miercuri, că vizita sa oficială în Statele Unite ale Americii…
Ludovic Orban ar putea face parte din Administraţia Prezidenţială, au precizat, miercuri, surse politice, pentru…
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri că Statele Unite vor impune taxe vamale de…
This website uses cookies.
Read More