Va închide Iranul Strâmtoarea Hormuz? Ce înseamnă asta pentru lume?- Al Arabya

Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului ia în considerare în prezent închiderea Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial, potrivit unui raport publicat duminică de televiziunea de stat Press TV, potrivit Al Arabya.

Măsura vine în urma unor informații potrivit cărora parlamentul iranian a aprobat această măsură, deși decizia finală nu a fost încă luată.

Esmail Kosari, membru al parlamentului și comandant al Gărzii Revoluționare Islamice din Iran (IRGC), a declarat pentru Clubul Tinerilor Jurnaliști că închiderea strâmtorii este pe ordinea de zi și „va fi realizată ori de câte ori va fi necesar”.

Strâmtoarea Hormuz, un pasaj îngust care leagă Golful Arabiei de Marea Arabiei, este probabil cea mai importantă rută maritimă pentru tranzitul energiei la nivel mondial. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale trece prin strâmtoarea situată între Iran și Oman. Orice întrerupere a acestui flux ar provoca șocuri pe piețele mondiale de energie, putând declanșa o creștere bruscă a prețurilor petrolului și destabilizând și mai mult o regiune deja volatilă.

Strâmtoarea a fost mult timp un punct fierbinte din punct de vedere geopolitic. Iranul a amenințat în trecut că o va închide, în special în perioadele de tensiuni accentuate cu Statele Unite. Însă, în ciuda numeroaselor amenințări de-a lungul anilor, nu a ajuns niciodată să o închidă, o măsură care ar fi fost considerată pe scară largă ca un act de escaladare cu consecințe globale.

Ceea ce face acest moment diferit este contextul: un război în escaladare cu Israelul și presiunea crescândă din partea SUA. Posibila închidere nu ar fi doar o reacție tactică, ci o escaladare strategică, care ar semnala intenția Teheranului de a folosi fluxurile energetice globale ca armă pentru a descuraja sau a riposta la noi acțiuni militare.

Închiderea strâmtorii – chiar și temporară – ar putea determina creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului peste noapte. Simpla amenințare de întrerupere a traficului agită adesea piețele; o închidere efectivă ar fi mult mai destabilizatoare.

Țările care depind în mare măsură de petrolul din Golf, inclusiv China, Japonia, India și țările europene, ar fi direct afectate. Mai mult, aceasta ar testa reacția forțelor navale occidentale, în special a Marinei SUA, care menține o prezență în regiune tocmai pentru a asigura libertatea de navigație.

Deși parlamentul iranian ar fi aprobat măsura, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională, care este supravegheat în ultimă instanță de liderul suprem Ali Khamenei.

Rămâne neclar cât de aproape este Iranul de punerea în aplicare a măsurii sau dacă folosește amenințarea ca monedă de schimb în contextul tensiunilor crescânde. Dar declarația lui Kosari că închiderea „va avea loc ori de câte ori va fi necesar” sugerează că Teheranul dorește să-și păstreze opțiunile – și pârghiile – deschise.

În zilele următoare, multe vor depinde de modul în care se va desfășura conflictul dintre Iran și Israel, de reacția Iranului la ultimele atacuri americane asupra instalațiilor sale nucleare și de eventuala apariție a unor soluții diplomatice. Un lucru este însă clar: dacă Strâmtoarea Hormuz va fi închisă, chiar și temporar, efectele se vor resimți mult dincolo de Golful Persic.