Valentin Lazea, BNR: Efectele OUG 114/2018 par să încetinească, dacă nu chiar să inverseze, procesul de promovare a BVB la stadiul de piaţă emergentă

 Lazea: “Marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II, se gândesc să se retragă din România, deoarece condiţiile li se par excesiv de oneroase”

Efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească dacă nu chiar să inverseze procesul de promovare a Bursei de Valori București la stadiul de piaţă emergentă, pentru că sunt afectate trei categorii de interese şi anume: investiţiile pe bursă, pensii decente pentru 7 milioane de participanţi şi finanţarea guvernului de către fondurile de pensii, a spus, astăzi, Valentin Lazea, economist-şef Banca Naţională a României (BN), la un Summit organizat de BVB.

Domnul Lazea a spus: “Banca Naţională a României este interesată de evoluţia Bursei de Valori Bucureşti din mai multe motive. Un prim motiv ar fi acela de stabilitate financiară, un doilea ar fi acela de stabilitate macroeconomică şi un al treilea ar fi acela de încurajare a unei forme alternative de finanţare, alta decât creditul bancar. Din toate aceste motive, Banca Naţională a României a sprijinit constant eforturile Bursei de Valori Bucureşti, în efortul acesteia de a promova de la stadiul de piaţă de frontieră la stadiul de piaţă emergentă, ceea ce ar permite o creştere substanţială a volumului investiţiilor”.

Potrivit domniei sale, este paradoxal că documentele privind aderarea României la euro, recent adoptate de către Guvernul României, recunosc rolul important al Pilonului II de pensii în toate aceste trei domenii: “Se recunoaşte acolo că investiţiile de pe Bursa de Valori Bucureşti asigură cel puţin 15% din lichiditatea acesteia, că fondurile de pensii vor asigura pensii decente pentru peste 7 milioane de participanţi, că aceleaşi fonduri de pensii asigură peste 20% din finanțarea Guvernului prin titlurile de stat pe care le deţin. De altfel, în raportul de fundamentare a adoptării monedei euro, se afirmă textual că, în ceea ce priveşte Bursa de Valori, “având calitatea de investitori pe termen lung, fondurile de pensii private au un rol pozitiv în stabilitatea pieţei financiare din România. Investiţiile realizate urmăresc creşterea capitalului, iar echilibrarea portofoliului se face în mod strategic, şi nu speculativ. Fondurile private de pensii au avut în decembrie 2017 investiţii în acţiuni în valoare de 8,24 miliarde de lei, adică 19,8% din totalul activelor, majoritatea tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti. În ceea ce priveşte asigurarea unei pensii decente pentru populaţie, acelaşi document de trecere la euro spune următoarele: valoarea totală a activelor administrate de întregul sistem de pensii private a crescut, în 2017, menţinând tendinţa pozitivă din ultimii ani. Astfel, la 31 decembrie 2017, sistemul a ajuns la 41,5 miliarde de lei, respectiv 8,9 miliarde de euro, adică 5,1% din PIB. La Pilonul II al sistemului de pensii, ritmul anual de creştere a fost mai înalt decât la Pilonul III, şi anume de 26% faţă de 18,5%. Iar în ceea ce priveşte finanţarea Guvernului prin achiziţionarea de titluri de stat, documentul respectiv menţionează investiţiile fondurilor de pensii private în titluri de stat reprezintă o sursă importantă de finanţare a cheltuielilor guvernamentale care stimulează indirect sectorul real al economiei prin intermediul alocărilor bugetare. Mai mult decât atât, recent ministrul Muncii a făcut cunoscut faptul că, în anul 2019, suma transferată la Pilonul II de pensii va creşte la peste 8 miliarde de lei”.

“Dacă toate astea sunt cunoscute, care este problema? “, se întreabă Lazea, adăugând: “Problema este că Ordonanţa 114 din 2018 le cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă, pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de circa 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent. Totodată, această sumă este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. În acelaşi timp, Ordonanţa 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor ce pot fi percepute. În aceste condiţii, din ce înţeleg eu din discuţia cu Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condiţiile li se par excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câştig aproape inexistent. Cine ar avea de suferit? Exact categoriile menţionate anterior, cei 7,25 de milioane de participanţi la sistem – cifră de la finalul lui 2018. Ar avea de suferit Bursa de Valori Bucureşti, care în loc să facă un pas spre piaţa emergentă, ar face un pas înapoi. În fine, ar avea de suferit bugetul prin dispariţia unui finanţator major. În aceste condiţii, ceea ce se impune este un dialog între autorităţi şi Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat pentru a găsi soluţii de compromis care să nu ducă la dispariţia acestei forme de finanţare”.