Venitul mediu pe persoană a crescut anul trecut cu circa 9% în termeni reali

de Dan Pălăngean

Veniturile lunare totale ale unei familii din România au fost anul trecut de 8.270 lei, în creştere cu 15,3% faţă de anul anterior, potrivit datelor comunicate de INS. Ajustat cu inflația medie, este vorba despre un avans de 9,2% în termeni reali. Pe membru de familie, suma a urcat la 3.302 lei (+15%, dată fiind creșterea ușoară a numărului de persoane pe gopodărie, adică 8,9% în termeni reali).

Dacă veniturile salariale au crescut cu aproape 16%, de la 4.794 lei la 5.557 lei, cele provenite sub formă de prestații sociale au avansat cu 14%, de la 1.464 lei la 1.668 lei. Totodată, veniturile în natură s-au majorat de la 531 lei pînă la 572 lei (+7,7%). Aceste surse au fost completate cu veniturile din agricultură (138 lei, +20%), cele din proprietate și vânzarea de active (71 lei, +22%) și alte venituri (91 lei, +23%).

Datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire mult mai consistentă a situaţiei membrilor familiilor de salariați (+15,7% nominal și +9,6% real) față de cei din familiile de agricultori (+8,7%, respectiv +3% ca putere de cumpărare). O creștere ceva mai redusă după statutul capului de familie apare la pensionari (+14,4%, respectiv +8,3%).

Avansul pentru persoanele din familiile de șomeri a fost similar (+14,1% ca venituri în termeni nominali, de unde +8,1% în termeni reali), pe fondul unei inflații medii anuale, calculată oficial pe baza coșului de consum, la nivelul de 5,59%. Per total, venitul mediu al unui român a crescut anul trecut cu circa 9% în termeni reali.

Pentru referință în timp, vă prezentăm și evoluția pe tipuri de gospodării de la ieșirea din criza precedentă. Unde se poate observa faptul că venirea pandemiei a oprit scăderea raportului de venituri dintre mediul rural şi mediul rural, plecată de la 70% în anul 2014 până spre 62% în 2018-2019. Impactul crizei a readus indicatorul la valoarea din 2017 iar în 2023 și 2024 s-a consemnat o valoare de puțin sub cea din 2022, practic o stabilizare la nivelul de două treimi.

Ponderile cheltuielilor cu mâncarea și locuința, în scădere

Modificările produse în criză pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată, o scădere a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice, în contextul unui ritm de +3,8% al cifrei de afaceri pe acest segment, mult sub media din comerț (+8,6%) și nivelul atins pe partea de mărfuri nealimentare (+14,8%).

Măsurile de plafonare luate pe cale administrativă au păstrat un avans nominal rezonabil (+7,5%) pe segmentul „locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, a cărui pondere în bugetul familial s-a redus de la 15,2% la 14,8%. De reținut și o alocare ceva ponderată (+9,4%, dar în contextul majorării acizelor) la categoria „băuturi alcoolice și tutun” (ponderea a rămas la 7,3%).

Alte două cheltuieli importante pentru bugetul familiei adică mobilierul și îmbrăcămintea împreună cu încălțămintea au evoluat peste creșterea veniturilor (18,7% și, respectiv 18,6% față de 15,3%) și și-au majorat importanța. Cu ritmuri mai mari dar la o bază de raportare mai redusă, s-au plasat HoReCa (+31%), educația (+31,8%) și serviciile financiare (+28,2%).

Sumele alocate pentru transport au scăzut ca importanță de la 7,3% la 6,9% și s-au diminuat în termeni reali (+4,7% nominal față de +5,59% creșterea generală a prețurilor).  În fine, concurența și evoluția tehnologică și-au spus cuvântul pe partea de informații și comunicații, unde cheltuielile (+4,1%) au avansat semnificativ sub nivelul inflației medii anuale, ponderea acestora în total fiind în scădere (de la 4,4% la 4,2%).