Vera Jourova, în Parlamentul European: A nu proteja jurnaliştii ar putea arăta că desconsiderăm adevărul

”A nu proteja ziariştii ar putea arăta că nu respectăm şi că desconsiderăm adevărul”, a declarat marţi, la Strasbourg, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, subliniind că acesta “este un lucru absolut necesar în lupta noastră împotriva propagandei”, potrivit Agerpres.

Vera Jourova a afirmat în cadrul unui seminar dedicat rolului UE în protejarea libertăţii media organizat la Parlamentul European că includerea situaţiei presei în raportul anual al executivului UE a atras atenţia statelor membre.

Ea a vorbit despre cele două instrumente propuse de Comisia Europeană, respectiv Directiva anti-SLAPP, menită să descurajeze procesele abuzive împotriva jurnaliştilor, şi despre European Media Freedom Act (EMFA).

“Am propus o directivă anti-SLAPP. Din nefericire, am putut include numai cazurile transfrontaliere, dar le-am propus statelor să introducă o legislaţie similară şi pentru cazurile interne”, a afirmat Vera Jourova.

În ceea ce priveşte European Media Freedom Act, ea a abordat problema invocării securităţii naţionale pentru a intercepta comunicaţiile unui jurnalist sau pentru a-l obliga să-şi divulge sursele.

“Am spus că ar trebui să fie un spaţiu foarte redus în care statele să poată face acest lucru. Discutăm acum cât de strâmt va fi acest spaţiu”, referindu-se la negocierile din cadrul trilogului cu Parlamentul European şi cu Consiliul UE.

“A nu proteja ziariştii ar putea arăta că nu respectăm şi că desconsiderăm adevărul. (…) Este un lucru absolut necesar în lupta noastră împotriva propagandei”, a mai spus Vera Jourova.

Ariane Lavrilleux, jurnalistă franceză la Disclose, a povestit la seminar cum apartamentul său a fost percheziţionat timp de zece ore de poliţişti “care nu s-au temut să încalce confidenţialitatea surselor jurnalistice”.

“Doi ofiţeri din serviciile de informaţii m-au interogat privind slujba mea. Mi-am folosit privilegiul de a nu spune nimic, dar m-au ţinut 39 de ore în detenţie. Acest incident nu s-a întâmplat în Egipt, s-a întâmplat în Marsilia, unde domneşte statul de drept, potrivit tratatelor europene”, a spus cu lacrimi în ochi Ariane Lavrilleux.

Ea a mai afirmat că în Franţa, începând din 2017, 17 jurnalişti au fost interogaţi de serviciile de informaţii pentru că şi-au făcut treaba şi a apreciat că UE este “la un punct de cotitură”.

“În European Media Freedom Act spunem doar infracţiune gravă (ca motiv pentru spionarea jurnaliştilor) fără a da o definiţie clară. Dacă legea rămâne aşa aş putea să fac închisoare timp de 5 ani. Asta ar trebui schimbat în viitoarea negociere”, a spus jurnalista franceză.

Ea a pledat ca dezvăluirea de informaţii care au legătură cu securitatea naţională dar care sunt de interes public să nu fie definită drept “infracţiune gravă” (”serious crime” în engleză) sau ca spionarea jurnaliştilor să fie total interzisă.

O altă jurnalistă, redactorul-şef al postului de radio TOK FM Kamila Ceran, a vorbit despre dificultăţile cu care se confruntă media private din ţara sa în încercarea de a-şi menţine independenţa.

“În Polonia nu mai există media publice, ci o maşină de propagandă. În fiecare an s-au alocat 2 miliarde de zloţi (circa 500 de milioane de euro) către media publice”, a afirmat Kamila Ceran.

Ea a precizat totuşi că victoria forţelor de opoziţie din ţara sa nu înseamnă în mod necesar că situaţia se va ameliora.

“Trebuie să fii prudent faţă de toţi politicienii. Putem doar spera că presa publică va fi liberă, dar nu putem fi siguri, pentru că este foarte convenabil să ai o media care spune tot ce vrei să zică”, a afirmat ea.

Ramona Strugariu, raportor de aviz pentru Comisia de libertăţi civile a PE pentru cele două reglementări legate de media, a spus că “nu este vorba despre presă bună şi presă rea, ci despre presă independentă”.

Eurodeputata din grupul Renew a subliniat că în urmă cu câţiva ani nu s-ar fi aşteptat ca în UE să existe o directivă anti-SLAPP şi o lege a media, afirmând că faptul că există aceste reglementări este deja o mare victorie.

“Nu reglementăm media, ci un spaţiu sigur pentru media”, a dat ea asigurări.

“Ai fi fost protejată mult mai mult decât ai fost, dacă am fi avut această legislaţie”, i-a transmis Ramona Strugariu lui Ariane Lavrilleux. În acelaşi timp, ea a spus, referitor la faptul că face parte din aceeaşi familie politică cu partidul lui Emmanuel Macron, că “nu cred că trebuie să ne apărăm familia politică cu orice preţ”.

Nu în ultimul rând, eurodeputata Renew a dat asigurări că divulgarea de informaţii de interes public care au legătură cu securitatea naţională nu reprezintă o infracţiune gravă conform textului actual al EMFA, deşi a admis că acest domeniu ţine de statele membre.