România poate să conteze mai mult în dezbaterile europene, însă are nevoie de o viziune și un plan, a spus Victor Negrescu, Vicepreședinte al Parlamentului European, la Conferința Income Magazine Corporate “România – între normativele europene și echilibrul bugetar”, din 10 noiembrie.
Moderatorul dezbaterii a punctat că nu am reușit să ne apărăm, la Bruxelles, interesul direct din punct de vedere economic. Acesta a dat ca exemplu Directiva privind industria tutunului, care riscă, prin suprataxare, nu numai să producă poate chiar mai puțini bani decât s-ar aștepta unii ca încasare bugetară, dar chiar să ducă la scăderi de consum, relocare de capacități de producție, disponibilizări, dacă nu știm să negociem și să ne aliniem, eventual, cu alte state care sunt în aceeași situație ca și noi. Comisia Europeană vizează introducerea unei taxe pe tutun (o creștere de 139% a taxei pe țigări) ca posibilă nouă sursă de venit pentru următorul buget pe termen lung al UE, dar și o taxă pe multinaționale.
Negrescu a comentat: “Astăzi, la Bruxelles, se joacă viitorul economic al Europei. Avem o miză clară pe competitivitate și o dezbatere pe modul în care va fi creionat viitorul buget european multianual, dar și pe modul în care vor fi puse în aplicare reglementările europene. Avem o propunere de buget multianual în valoare de 1,96 miliarde de euro, o sumă care sună mare, dar de fapt ea reprezintă doar aproximativ 1% din Produsul Intern Brut al statelor membre. Nu este ceva fenomenal.
Însă acest buget, așa cum a fost propus de Comisia Europeană, presupune introducerea unor noi taxe europene: cea pe care ați evocat-o dumneavoastră (n.n. pe tutun), dar avem și o taxă pe multinaționale și avem o serie de măsuri pe zona de mediu. Toate aceste taxe noi introduse la nivel european, evident, vor conta și în modul în care România își creionează propriul său buget și, automat, vor avea un impact și asupra economiei naționale. Noi putem accepta, într-adevăr, aceste taxe atâta timp cât în continuare vor veni resurse europene consistente în România.”
Potrivit lui Victor Negrescu, Comisia Europeană a propus un buget care “PNRR-izează alocarea fondurilor europene”. Avem, de asemenea, un fond de competitivitate, a mai precizat vicepreședintele Parlamentului European: “Aici contează foarte mult în ce măsură noi avem proiecte mature. Aș invita și decidenții, și mediul privat, să creionăm, până în 2028, când începe acest viitor buget multianual, acele proiecte de anvergură, acele proiecte mature pe care le putem pune pe masa Comisiei Europene și pentru care putem milita. De exemplu, ce facem pe zona de inteligență artificială? De exemplu, eu am coagulat energiile din societatea românească și am câștigat prima finanțare pentru fabrica AI, dar sunt finanțări pentru gigafactories, de un miliard de euro. Vrem sau nu vrem asta? Ce facem pentru industria auto din România, unde avem dificultăți pentru că ea depinde foarte mult de industria Germaniei și vedem că acolo sunt anumite dificultăți.Vrem să dezvoltăm o industrie de apărare consistentă. Ce facem aici și unde investim? Ce facem pe zona de agricultură, pentru a fi competitivi într-o Europă care tocmai a semnat anumite tratate comerciale, de unde vor apărea noi competitori, de exemplu, Tratatul cu statele din America Centrală și de Sud. Lucrurile acestea trebuie să facă parte dintr-un plan. Și toate provocările trebuie listate și să identificăm soluții la ele, folosind și oportunitățile europene, văzând și provocările generate de reglementările europene, dar văzând care sunt obiectivele noastre.”
Victor Negrescu se întreabă care este obiectivul României și cum vrea România să arate Europa: “Noi, astăzi, nu trebuie să ne proiectăm doar viitorul nostru, dar și viitorul european, pentru că este evident că economia națională este interdependentă de economia europeană, așa că trebuie să proiectăm și acest viitor european, să spunem unde vrem să se ducă banii, care sunt directivele, ce facem pe zona de energie, ce facem pe zona digitală. Sunt multe lucruri care trebuie bine creionate, în așa fel încât România să își crească potențialul folosind oportunitățile europene.”
În opinia sa, oficialii de la București sunt mult prea reactivi, România fiind singura țară care nu face studii de impact pe propunerile venite de la nivel european: “Nu suntem suficient de proactivi în a veni cu cu soluții pe masa decidenților europeni și a ne impune o agendă constructivă. Din nou, nu în opoziție, ci pur și simplu să spui că ai soluții mai bune și pentru România, și pentru Europa. Ratăm și anumite momente. Aici toți oamenii politici suntem responsabili. Tratăm anumite subiecte cu o oarecare superficialitate. Vă dau un exemplu: România este astăzi într-o dificultate, din punct de vedere bugetar. Avem această situație cu deficitul. Și Comisia Europeană, contrar a ceea ce s-a întâmplat anul trecut, anul acesta a decis să înceapă să meargă mai departe cu procedura de deficit excesiv. Anul trecut, am blocat-o. Anul acesta nu înțeleg de ce nu am blocat-o. De ce au început mecanismele de dezbatere?
Din experiența mea europeană, pot să spun că, la Bruxelles, totul este negociabil. Contează care sunt argumentele și cum negociezi. De data aceasta, am ratat acest moment. Și, într-adevăr, Comisia Europeană așteaptă să vadă în ce măsură va trece legislația privind pensiile speciale pentru magistrați, în mod special.”
Europarlamentarul a mai spus că a făcut o analiză pe modul în care România se comportă în negocierile europene: “Am văzut, din nefericire, că România este singurul stat care nu face nici o analiză de impact, niciun studiu de impact asupra propunerilor legislative care vin dinspre Uniunea Europeană. Comisia Europeană, înainte să redacteze o propunere, consultă statele membre. Sunt inclusiv consultări publice, la care pot participa reprezentanții mediului de afaceri. Ai câteva luni, dacă nu chiar câțiva ani, să analizezi și să spui care sunt problemele.
Sunt state care au obținut și au negociat privilegii sau avantaje. Malta, de exemplu, pentru industria de gambling online, Olanda, pentru zona de încasări de taxe vamale.”
Victor Negrescu și-ar dori să afle obiectivele României și să se lupte pentru ele: “Eu persoanal sunt interesat, ca vicepreședinte al Parlamentului European, să aflu ce dorește România, să mă lupt și eu pentru acest lucru, pentru că eu cred că putem identifica un obiectiv tangibil. Sunt încrezător că România poate să impună la Bruxelles un obiectiv care să ajute economia națională.”
| Știri BVB