Victor Stănilă, avocat: Provocările de guvernanță corporativă vor modela viitorul BVB

Anul 2025 marchează 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București (BVB).

Instituția Bursei de Valori a fost restabilită în anul 1995, iar pe 20 noiembrie au fost realizate primele tranzacții. În prima ședință au fost realizate 45 de tranzacții, cu volum total de 905 acțiuni care au aparținut unui număr de 6 companii listate.

Financial Intelligence celebrează 30 de ani de la redeschiderea BVB, printr-o serie de acțiuni dedicate. Ne propunem ca, pe parcursul anului, să aducem în fața publicului mesajele personalităților care au contribuit la dezvoltarea pieței de noastre de capital, companii care au făcut istorie pe Bursa de Valori București, materiale despre transformările universului investițional în toata această perioadă.

Victor Stănilă, managing partner Victor Stanila Law Office, ne-a transmis gândurile sale despre dezvoltarea pieței de capital.

***

Cum ați descoperit piața de capital, ca jurnalist, la începutul carierei?

Victor Stănilă: Interesul pentru piața de capital l-am descoperit în Portugalia, în anul al treilea de facultate, pe durata unei burse Erasmus, când am întâlnit pentru prima dată această disciplină de studiu. A fost o experiență cu efect de lungă durată – genul de moment în care deschizi o ușă din curiozitate și găsești în spatele ei o lume fascinantă, guvernată de reguli clare și mecanisme elegante. Am fost atras de modul în care piața de capital era prezentată: ordonată, transparentă și integrată firesc în viața economică. Acest lucru m-a atras atât de mult încât am ales să mă întorc în Porto pentru a urma studii postuniversitare în finanțe, aprofundând ceea ce descoperisem inițial din curiozitate.

După revenirea în țară, am avut oportunitatea să lucrez ca jurnalist pe teme legate de piața de capital. A fost începutul unei legături care nu s-a mai rupt: chiar dacă, în timp, am schimbat perspectiva – de la cea a reporterului la cea a avocatului – am rămas aproape de acest domeniu. Am crescut odată cu bursa românească, i-am trăit transformările și, într-un fel, ne-am maturizat împreună.

Cum a evoluat cariera dumneavoastră pe piața de capital?

Victor Stănilă: Cariera mea a evoluat de la jurnalistul care descria lumea, la profesionistul care contribuie direct la modelarea ei prin aplicarea legii și o viziune strategică. Pasiunea pentru piața de capital, descoperită încă din perioada în care am studiat-o și apoi am scris despre ea ca jurnalist, m-a însoțit constant, indiferent de rolul profesional avut. Această continuitate a făcut ca pasul către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare să vină firesc: din observator atent al pieței, am devenit purtător de cuvânt al instituției care îi stabilea regulile. A urmat o etapă intensă în mediul privat, la Tradeville, mai întâi ca PR Manager, apoi ca Compliance Manager, unde am înțeles cum regulile, odată aplicate în practică, capătă nuanțe și provocări pe care teoria nu le surprinde mereu. Astăzi, ca avocat, sunt ancorat în legislația pieței de capital, dar și în alte zone de drept corporativ care îți testează zilnic creativitatea și rezistența. Poate de aceea am ramas conectat la media și am avut un podcast, Prospectus, și uneori mai scriu și editorial.

Cum ați văzut dezvoltarea pieței bursiere? Cum ați perceput progresul legislației?

Victor Stănilă: Dezvoltarea pieței bursiere o privesc ca pe creșterea unui copac plantat pe un teren dificil – la început firav, dar cu rădăcini care au învățat să străbată obstacole și să caute singure apa. De-a lungul anilor, nu m-am mulțumit doar să-l privesc crescând, ci mi-am adus propria contribuție la consolidarea lui. La Tradeville, am făcut parte din echipa care lansa derivate, pe vremea când acest segment exista pe piață; am fost implicat în aducerea acțiunilor internaționale la BVB și în crearea primului fond mutual listat la bursă: ETF BET Tradeville, astăzi administrat de Patria Asset Management. Toate aceste inițiative au presupus nu doar viziune de produs, ci și muncă de detaliu în reglementare, în colaborare cu CNVM și ulterior ASF, pentru ca aceste proiecte să fie posibile și să aibă un cadru legal solid.

Cât despre progresul legislației, acesta a urmat un parcurs firesc, aproape inevitabil, dictat de drumul nostru către integrarea europeană. În primii ani, tot efortul a fost concentrat pe aliniere – adaptarea cadrului legislativ astfel încât să îndeplinim criteriile impuse pentru aderare. A fost o perioadă intensă, în care România a tradus nu doar texte de lege, ci și filozofii de piață, importând standarde menite să asigure transparență, protecția investitorilor și compatibilitatea cu mecanismele europene.

După momentul aderării, direcția s-a schimbat: accentul s-a mutat de la simpla conformare la menținerea și rafinarea acestor standarde. Țara noastră a intrat într-o etapă în care obiectivul nu mai era doar să fim „în rând cu Europa”, ci să aplicăm cu consecvență bunele practici europene, să le adaptăm realităților noastre și, ideal, să le folosim ca instrumente pentru dezvoltarea pieței. În prezent, cred că adevărata provocare este să depășim faza de executare mecanică a normelor și să învățăm să valorificăm în mod strategic spațiile de flexibilitate și derogările pe care ni le permite legislația UE, pentru a crea avantaje competitive în piața locală.

Care au fost momentele marcante în dezvoltarea BVB?

Victor Stănilă: Printre momentele definitorii din dezvoltarea Bursei de Valori București, primul care îmi vine în minte este absorbția Bursei Electronice Rasdaq – un pas necesar pentru unificarea pieței și pentru crearea unei infrastructuri de tranzacționare mai coerente. Continuând cronologic, a urmat implementarea Regulamentului 32/2006, primul act normativ cu adevărat de sorginte europeană, construit în jurul conceptului de protecție a investitorilor și aliniat la standardele UE, ceea ce a marcat o schimbare de paradigmă în modul de funcționare al pieței.

O etapă importantă a fost crearea pieței derivativelor – un proiect ambițios, care din păcate nu mai există astăzi, dar care sper că își va găsi din nou locul, într-o formă adaptată contextului actual. Lansarea MTF-ului (cunoscut inițial drept CAN ATS și astăzi ca AeRO) a adus un spațiu dedicat IMM-urilor și companiilor antreprenoriale, încurajând accesul acestora la finanțare prin bursă.

Nu pot trece cu vederea listarea BVB la propria piață – un moment cu valoare simbolică și practică, prin care instituția și-a asumat transparența pe care o cere altora. Apoi, introducerea acțiunilor internaționale pe BVB a deschis investitorilor locali accesul direct la companii globale, iar fuziunea cu Sibex a eliminat o fragmentare inutilă, consolidând lichiditatea și concentrarea tranzacțiilor. În același registru al diversificării, apariția primului ETF – ETF BET Tradeville, astăzi administrat de Patria Asset Management – a adus pe piață un instrument modern, accesibil și eficient pentru investitori.

Toate aceste momente, privite împreună, au contribuit la transformarea BVB dintr-o piață de nișă, cu o audiență limitată, într-o platformă mai diversificată, mai accesibilă și mai bine conectată la economia reală. Dar, ca întotdeauna, este loc de mai bine – pentru mai multă lichiditate, mai multă educație financiară și o deschidere mai mare către inovație.

 A fost corelată dezvoltarea pieței de capital cu cea a economiei?

Victor Stănilă: Dezvoltarea pieței de capital și evoluția economiei au mers, în mare parte, mână în mână, dar nu întotdeauna în același ritm. În perioadele de creștere economică, optimismul s-a văzut rapid în piață: companii care au avut curajul să se listeze, investitori dispuși să își asume riscuri mai mari, volume în creștere. Când economia a încetinit, bursa a resimțit imediat reculul – lichiditatea s-a redus, planurile de listare au fost amânate, apetitul pentru risc s-a temperat.

Există însă o nuanță importantă: în România, piața de capital nu a ajuns încă la masa critică necesară pentru a influența semnificativ economia, așa cum se întâmplă în piețele mature. Mai degrabă a funcționat ca un barometru – a măsurat presiunea și direcția vântului economic – decât ca un motor care să imprime singur mișcarea. Potențialul există, iar dacă vom reuși să creștem numărul de companii listate, să atragem mai mulți investitori individuali și instituționali și să diversificăm instrumentele financiare, atunci piața de capital ar putea deveni nu doar oglinda economiei, ci și unul dintre propulsoarele ei.

 Care au fost cele mai grele momente pe care le-ați trăit pe piața de capital?

Victor Stănilă: Pentru mine, cele mai grele momente au fost acelea în care CNVM ieșea cu sancțiuni sau când se derula o anchetă în urma unei schimbări majore – cum a fost modificarea pragului la SIF-uri – ori atunci când regulamente cu impact semnificativ erau modificate împotriva voinței pieței. Erau situații cu un potențial exploziv, care atrăgeau atenția tuturor jurnaliștilor din domeniu. În acele momente, eram asaltat de telefoane și întrebări, fiecare încercând să obțină informația relevantă înaintea celorlalți. Presiunea era dublă: pe de o parte, să gestionez corect mesajul oficial, cu toate nuanțele și limitările impuse de context; pe de altă parte, să fac acest lucru sub privirile insistente ale unei piețe care aștepta răspunsuri clare, rapide și liniștitoare. A fost un exercițiu intens de echilibru între transparență, prudență și comunicare strategică.

Dar cele mai frumoase?

Victor Stănilă: Pentru mine, cele mai frumoase momente au fost, fără îndoială, acelea în care munca mea a fost legată direct de proiecte care au adus ceva nou și util pe piață. Îmi amintesc cu plăcere perioada în care, împreună cu colegii de la Tradeville, am lucrat la lansarea primului ETF din România. A fost genul acela de proiect în care simți că pui o cărămidă importantă la temelia unei piețe mai moderne și mai accesibile.

La fel, introducerea acțiunilor internaționale pe BVB a fost un moment aparte: era clar că deschideam o fereastră reală către piețele globale pentru investitorii locali. Îți dădea satisfacția că nu doar urmărești cum se dezvoltă piața, ci contribui efectiv la diversificarea și maturizarea ei.

Și mai sunt momente mai puțin vizibile, dar la fel de valoroase pentru mine: atunci când reușești, printr-o colaborare bună între piață și autoritate, să găsești soluții legislative care fac posibil un proiect ambițios. Sunt acele clipe în care realizezi că, deși nu există aplauze pe loc, efectele muncii tale se vor vedea ani buni de acum înainte.

V-ați ocupat și de educație financiară…

Victor Stănilă: Da, am privit educația financiară nu ca pe o activitate secundară, ci ca pe o investiție pe termen lung în sănătatea pieței de capital. Când lucram în cadrul casei de brokeraj, am inițiat și coordonat publicarea de articole educative, gândite nu doar să transmită informații, ci să construiască încredere și să stimuleze curiozitatea celor care descopereau piața. Unul dintre proiectele de care am fost cel mai atașat a fost Școala de Investitori – un demers editorial cu rol de ghid practic, care a reunit informații, exemple și explicații menite să transforme noțiunile abstracte în instrumente aplicabile în investițiile de zi cu zi. Cred că astfel de inițiative sunt esențiale: piața de capital nu poate crește durabil fără un public informat, iar fiecare investitor care înțelege cum funcționează mecanismele bursei devine nu doar un participant activ, ci și un ambasador al acesteia. Pentru mine, educația financiară a fost și rămâne o formă de construcție pe termen lung – mai puțin spectaculoasă decât o listare de succes, dar la fel de importantă pentru viitorul pieței.

Din perspectiva de avocat, ați lucrat cu emitenții. Ce ne puteți spune despre aceștia?

Victor Stănilă: Atât practica profesională, cât și cercetările mele academice în domeniul guvernanței corporative mi-au evidențiat o schimbare importantă în felul în care emitenții se raportează la piața de capital. Dacă odinioară listarea era privită de mulți ca o provocare logistică și administrativă, tot mai multe companii – cel puțin cele cu care am colaborat – își planifică din timp acest pas, își modernizează structurile interne și își aliniază guvernanța la standardele pieței. Este un proces care depășește simpla conformare formală și reflectă o schimbare de mentalitate: de la reacție la anticipare, de la adaptare forțată la planificare strategică.

Emitenții caută acum proceduri mai rapide, documentație standardizată și termene mai scurte, pentru a putea accesa capitalul exact atunci când apare oportunitatea. Exemple precum lansarea de programe de tip stock option plan sau utilizarea altor instrumente oferite de bursă arată dorința de a folosi mecanisme moderne, care să motiveze echipele și să atragă investitori pe termen lung.

În piața de capital, planurile se fac pe ani de zile, iar schimbările bruște de reglementare – cum sunt cele fiscale de exemplu – pot afecta semnificativ aceste planuri. De aceea, un cadru legislativ stabil, previzibil și bine corelat cu realitățile pieței este vital. Orice modificare neanunțată sau grăbită poate crea incertitudine, descurajând investițiile și amânând proiecte importante.

În relația cu investitorii, emitenții serioși știu că succesul nu înseamnă doar capital atras, ci și construirea unei relații bazate pe încredere și transparență. Investitorii bine informați și implicați devin nu doar surse de finanțare, ci și parteneri strategici, contribuind la stabilitatea și credibilitatea companiei în timp. În fond, guvernanța bună și comunicarea onestă sunt cheia unei piețe de capital sănătoase.

Cum vedeți viitorul BVB?

Victor Stănilă: Viitorul Bursei de Valori București va fi definit de capacitatea sa de a-și valorifica pe deplin potențialul de piață emergentă și de a se adapta rapid la schimbările economice și geopolitice. Stabilitatea economică internă, coerența politicilor publice și abilitatea de a transforma provocările unui context global fragmentat în oportunități strategice pentru piața locală vor fi factori determinanți în această evoluție.

Direcțiile de creștere se vor defini prin modul în care piața va reuși să răspundă provocărilor identificate de OCDE/G20 în 2023, odată cu revizuirea principiilor de guvernanță corporativă: integrarea sustenabilității și a rezilienței corporative, prin includerea factorilor ESG în strategiile companiilor listate; accelerarea transformării tehnologice și extinderea accesului digital pentru toți participanții; creșterea diversității și reprezentativității în structurile de conducere; precum și consolidarea încrederii investitorilor și îmbunătățirea mecanismelor de acces la finanțare.

În loc de concluzie, dacă ar fi să revin la analogia cu copacul – cu atât mai potrivită în contextul sustenabilității – viitorul BVB va însemna trecerea de la etapa în care rădăcinile își croiau drum printre obstacole, la cea în care trunchiul se consolidează și ramurile se deschid larg către lumină. Provocarea de acum nu va fi doar supraviețuirea, ci o creștere echilibrată, capabilă să aducă roade bogate și să ofere umbră, stabilitate și încredere tuturor celor care văd în piața de capital un spațiu sigur, transparent și sustenabil pentru investițiile lor.

 ***