Directiva revizuită privind Performanța Energetică a Clădirilor va asigura că se acordă un sprijin mai mare gospodăriilor vulnerabile și că se va pune un accent mai mare pe clădirile pentru care renovările sunt cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor – și, prin urmare, aduc cele mai mari economii. O clădire cu cele mai proaste performanțe poate consuma de până la 10-15 ori mai multă energie decât o clădire cu emisii zero, a declarat Virgil Popescu, președintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, la Conferinţa Standarde nZEB Revizuirea EPBD şi noi perspective asupra eficienţei energetice în sectorul clădirilor, ediţia a VI-a.
Domnia sa a spus: “Ne aflăm la a șasea ediție a conferinței “Standarde nZEB, pentru a discuta modificările care au fost făcute la Directiva pentru Performanță Energetică a Clădirilor (EPBD).
Revizuirea propusă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor vizează reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a consumului de energie în sectorul construcțiilor din UE, cu scopul îndeplinirii neutralității din punct de vedere climatic până în 2050. De asemenea, se urmărește renovarea și îmbunătățirea mai multor clădiri cu cele mai proaste performanțe.
Conform noii Directive, statele membre vor trebui să renoveze cel puțin 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai proaste performanțe până în 2030 și, până în 2033, cel puțin 26%, prin cerințe minime de performanță energetică.
Directiva urmează să fie transpusă și în legislația națională. Eu o văd ca o oportunitate pentru țara noastră, având ocazia să accesăm fonduri pentru a reabilita și eficientiza clădirile care provoacă cheltuieli majore, din cauza pierderilor de căldură.
Renovările energetice ale clădirilor se plătesc de la sine în timp, prin generarea de economii la facturile la energie. Cu toate acestea, există o varietate de obstacole în prezent care pot descuraja proprietarii de locuințe să continue renovările energetice, lăsând proprietarii de case și chiriașii expuși la facturi mari la energie și mai vulnerabili la creșterea prețului energiei. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei care locuiesc în clădirile cu cele mai proaste performanțe, care sunt adesea și cei cu mai puțîn capital pentru a finanța îmbunătățirea performanței energetice.
Directiva revizuită va asigura, astfel, că se acordă un sprijin mai mare gospodăriilor vulnerabile și că se va pune un accent mai mare pe clădirile pentru care renovările sunt cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor – și, prin urmare, aduc cele mai mari economii. O clădire cu cele mai proaste performanțe poate consumă de până la 10-15 ori mai multă energie decât o clădire cu emisii zero.
Planurile naționale de renovare a clădirilor trebuie să permită desfășurarea unei finanțări suficiente la nivel național și să contribuie la stimularea investițiilor private la scară. Statele membre sunt obligate să includă o prezentare generală a politicilor și măsurilor naționale care împuternicesc și protejează gospodăriile vulnerabile, atenuând sărăcia energetică și asigurând accesibilitatea locuințelor, în conformitate, de asemenea, cu Recomandările Comisiei publicate recent pentru combaterea sărăciei energetice.
Având în vedere că se estimează că peste 100 de miliarde EUR vor fi disponibile din finanțarea UE pentru a sprijini renovările între 2023 și 2030, Comisia ajută, de asemenea, la mobilizarea mai multor finanțări necesare pentru acoperirea costurilor de investiții inițiale. Finanțarea UE provine din mai multe surse, inclusiv din Fondurile Politicii de Coeziune, InvestEU, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, subprogramul LIFE Tranziție pentru Energie Curată, Orizont Europa, inclusiv Parteneriatul Construit pentru Oameni, Facilitatea ELENA, Fondul de Modernizare și Recuperare și Reziliență.
Facilitatea, în special datorită proiectelor emblematice puternice „Renovare” și capitolelor dedicate legate de REPowerEU din planurile naționale de redresare și reziliență. În mod esențial, noul Fond pentru Climă Socială înființat în cadrul Acordului Verde European va mobiliza 86,7 miliarde EUR pentru perioada 2026-2032 pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile, renovările energetice fiind unul dintre cele două domenii de interes (cu transport) pe măsuri structurale.
Pentru a permite o combinație eficientă de finanțare publică și privată, Comisia a făcut, de asemenea, cadrul de ajutor de stat mai propice pentru nevoile standardelor minime de performanță energetică la nivelul UE, în special Regulamentul general de exceptare pe categorii.
Accesul facilitat și reglementat al instituțiilor financiare la datele EPC ar trebui, de asemenea, să faciliteze finanțarea renovărilor prin instituțiile financiare private”.
Conferința “Standarde nZEB: revizuirea EPBD și noi perspective asupra eficienței energetice în sectorul clădirilor” – ediția a VI-a, a fost organizată de Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, în colaborare cu Comisia pentru Industrii și Servicii şi Comisia pentru Politică Externă și Subcomisia Dezvoltare Durabilă a Camerei Deputaților. Evenimentul s-a desfășurat la inițiativa și sub coordonarea doamnei Oana-Marciana Özmen, Secretar al Comisiei pentru Industrii și Servicii.
| Știri BVB