Vlad Soare, ONJN: Avem obligația să transformăm banii colectați de la industria jocurilor de noroc în măsuri clare: prevenție, centre de tratament, autoexcludere și studii riguroase 

• Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, propune crearea unui centru pentru tratarea adicției în Ilfov: “Noi, ca autoritate locală, punem la dispoziție locație, teren, infrastructura necesară”

Avem obligația morală și instituțională să transformăm banii colectați de la industria jocurilor de noroc în măsuri clare: prevenție, centre de tratament, autoexcludere și studii riguroase care să genereze rezultate reale, a declarat Vlad Cristian Soare, Președintele ONJN (Oficiul Național al Jocurilor de Noroc), la lansarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc. 

Comisia de Cultură, Comunicare și Media a Senatului, alături de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), a organizat astăzi o masă rotundă dedicată lansării documentului de politică publică „Strategia Națională pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc”. Evenimentul a reunit miniștri, parlamentari, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, experți, asociațiile de profil ale industriei de jocuri de noroc și organizații neguvernamentale, pentru a dezbate prioritățile și responsabilitățile asumate în combaterea și prevenirea dependenței de jocuri de noroc în România.

Scopul principal al evenimentului a fost obținerea sprijinului tuturor actorilor implicați – Parlament, Guvern, autorități publice centrale și locale, organizatori de jocuri de noroc, ONG-uri și experți – pentru a gestiona eficient fondurile acumulate din contribuțiile operatorilor licențiați și pentru a implementa măsuri reale și sustenabile de prevenire și tratare a adicției de jocuri de noroc.

Documentul strategic include principalii piloni de acțiune, printre care:

✅ Construirea și susținerea centrelor de tratare a adicției, cu infrastructură și personal specializat.
✅ Sprijin direct pentru persoanele afectate, inclusiv crearea unui Registru național de autoexcludere și linii Telverde de asistență psihologică.
✅ Prevenirea și reducerea riscului de adicție prin campanii educaționale și informare publică.
✅ Protecția minorilor și a grupurilor vulnerabile, prin programe de prevenție.
✅ Promovarea activităților sportive și culturale ca alternative sănătoase pentru tineri și comunitate.
✅ Transparență și responsabilitate socială în utilizarea fondurilor colectate, astfel încât resursele să ajungă direct în proiecte concrete și să sprijine eficient comunitățile.

Cristian Niculescu-Țăgârlaș, Președintele Comisiei de Cultură, Comunicare și Media a Senatului, a declarat: “Consider că dimensiunea culturală și educativă a Strategiei este esențială. Biserica, cultura, media și educația pot deveni adevărate instrumente de prevenție și sprijin pentru tineri și grupurile vulnerabile. Voi susține activ implementarea acestor măsuri și cred cu tărie că, prin colaborare între instituții, putem crea o rețea solidă de prevenție și educație, care să aducă un impact real și pozitiv în comunitățile noastre”.

Vlad Cristian Soare, Președintele ONJN, a precizat: “România se află într-un moment decisiv pentru lupta împotriva adicției. Nu ne mai permitem amânări. Avem nevoie de reforme reale, de instituții care să nu fie doar prezente, ci să fie cu adevărat funcționale, profesioniste și asumate. Din taxele de responsabilitate socială, ONJN colectează aproximativ 40 de milioane de euro. Din acești bani, 70% merg la bugetul de stat, iar 30% rămân în bugetul ONJN pentru a finanța proiecte reale. În acest an, inclusiv prin reportarea sumelor din anii anteriori vom avea la dispoziție aproximativ 25 de milioane de euro pentru a face mai mult decât să supraveghem. Avem datoria să sprijinim, să prevenim și să tratăm.

Strategia Națională pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc reprezintă un pas ferm și responsabil al ONJN pentru a răspunde unei probleme sociale reale. Industria jocurilor de noroc aduce anual 2 miliarde de euro la bugetul de stat, iar ONJN se remarcă printr-un grad de colectare de peste 90% — printre cele mai mari din România, mult peste media națională. Din aceste sume, ONJN gestionează aproximativ 11 de milioane de euro/anual din taxa de responsabilitate socială. Însă nu mai este vorba doar despre cifre și taxe colectate, ci de oameni și comunități care au nevoie de sprijin. Avem obligația morală și instituțională să transformăm acești bani în măsuri clare: prevenție, centre de tratament, autoexcludere și studii riguroase care să genereze rezultate reale. Pentru mine, acestea reprezintă o prioritate. Îmi doresc un ONJN activ, transparent și responsabil, iar pentru asta avem nevoie de toți: autorități publice, specialiști, organizatori și societatea civilă. Doar împreună putem transforma responsabilitatea socială într-o realitate și să oferim sprijin celor care au cu adevărat nevoie”.

Rareș Achiriloaie, Președintele ANPCDA, a menționat: „Această strategie reprezintă un pas esențial în direcția abordării integrate a tuturor formelor de dependență, nu doar a jocurilor de noroc. Trebuie să construim un cadru solid care să ofere sprijin, prevenție și tratament pentru toți cei afectați, indiferent de tipul de adicție. Colaborarea între instituții și implicarea societății civile sunt cheia pentru un răspuns eficient și sustenabil.”

Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, a declarat:  “Noi, autoritățile locale, avem obligația morală de a veni cu lucruri concrete, cu lucruri clare, pentru a ajuta cetățenii care suferă de această dependență, de a-i ajuta în momentele lor grele. Îmi doresc ca instituția pe care o conduc, Consiliul Județean Ilfov, să fie un pilon în Strategia Națională pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc. Citeam și eu pe site-ul ONJN că sunt cel puțin 100 de persoane pe zi care cer să fie introduse pe lista de autoexcludere. Vreau să vă propun să construim în Ilfov un centru de tratare a adicției. Noi, ca autoritate locală, punem la dispoziție locație, teren, infrastructura necesară și ne dorim să implementăm acest proiect cât mai curând”.