La 20 februarie, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunțat că adâncimea canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri ca urmare a lucrărilor de mentenanță. În iulie 2022, așa-numitul proiect al Canalului de navigație de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră a apărut, de asemenea, în prima versiune a strategiei de redresare postbelică a Ucrainei. Din 2004, guvernul ucrainean a promovat acest proiect de infrastructură fluvială pe canalul natural de mare adâncime de pe brațele Chilia și Bâstroe din Delta Dunării pentru a stabili o adâncime a apei adecvată pentru trecerea navelor mari, cu un pescaj de 7 m sau mai mare.
„Delta Dunării se află deja sub o puternică presiune antropică de ambele părți ale frontierei”, spune Irene Lucius, director regional de conservare al WWF-CEE. „Planurile de adâncire semnificativă a canalului în inima Rezervației Biosferei Delta Dunării din Ucraina ar pune în pericol o zonă sensibilă din punct de vedere ecologic, protejată de mai multe acorduri internaționale. De aceea, este nevoie de cooperare internațională pentru a găsi soluții care să funcționeze atât pentru natură, cât și pentru oameni, atât în Ucraina, cât și în România”
WWF face apel la autoritățile de pe ambele părți ale frontierei să împărtășească planurile și datele de mediu cu părțile interesate, ca bază pentru un proces transparent de găsire a unor soluții care să satisfacă nevoile oamenilor și ale naturii. Ar trebui, de asemenea, să se convină asupra unui format comun de monitorizare transparentă a aplicării oricăror soluții. Organismele și convențiile internaționale, cum ar fi UNESCO, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), Convenția de la Berna sau Comisia Dunării ar putea juca un rol de mediere. Facem apel la Comisia Europeană și la Comisia Dunării să supravegheze actualizarea unui model hidrologic și al sedimentelor pentru Delta Dunării și să împărtășească în mod deschis datele rezultate, ca bază pentru planuri și decizii solide.
Informații de context
Partea ucraineană a Deltei Dunării este un ecosistem foarte dinamic, care cuprinde 73.200 de hectare de stufărișuri extinse, lacuri mici de diferite dimensiuni și diguri fluviale naturale cu păduri de conifere de tip galerie. Pe dunele nisipoase alternează un mozaic complex de păduri de foioase de luncă inundabilă și vegetații de stepă uscată. Delta Dunării este a doua cea mai mare zonă umedă din Europa și cea mai mare de stufăriș din lume. Ea găzduiește aproximativ 330 de specii de păsări, 70% din populația mondială de pelicani albi și 60% din populația mondială de cormorani mici. Delta găzduiește o populație remarcabilă de ibiși, lopătari, diferite specii de egrete și stârci. Majoritatea speciilor de pești de apă dulce din Europa (aproximativ 70 de specii) există în Deltă. Datorită biodiversității sale remarcabile, Delta a fost inclusă de Ucraina pe lista zonelor umede de importanță internațională în cadrul Convenției Ramsar la 23 noiembrie 1995.
Consecințele ecologice ale dragajului de adâncime sau ale intervențiilor pentru infrastructură nouă sunt susceptibile de a distruge dinamica naturală a transportului sedimentelor și a evacuării apei în Delta Dunării, care determină formarea și menținerea habitatelor pentru multe specii pe cale de dispariție, cum ar fi sturionul de Dunăre. Stufărișurile, brațele fluviale și bancurile de nisip sunt esențiale pentru păsările rare. Îndepărtarea unui banc de nisip de la gura de vărsare a canalului, de exemplu, ar putea duce în mod direct la pierderea habitatului unui total de peste 4.000 de păsări, inclusiv 550 de chire de baltă și de mare, 6 perechi de lopătar, 25 de perechi de pelican alb, 3 perechi de pelican creț, 25 de perechi de cormoran mic (amenințat la nivel mondial) și o pereche de codalb, conform numărătorii anuale efectuate în aprilie 2004.
WWF este o organizație de conservare independentă, cu peste 30 de milioane de susținători și o rețea globală activă în peste 100 de țări. Misiunea WWF este de a opri degradarea mediului natural al Pământului și de a construi un viitor în care oamenii să trăiască în armonie cu natura, conservând biodiversitatea mondială, asigurându-se că utilizarea resurselor naturale regenerabile este durabilă și promovând reducerea poluării și a consumului în exces.
WWF-CEE cuprinde echipe și entități legale în șase țări – România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Ucraina, conduse de un secretariat localizat la Viena.