Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că există un document în care mai multe țări detaliază ce fel de garanții de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, inclusiv o posibilă desfășurare de trupe, dar a adăugat că acest document va fi făcut public numai după ce va intra în vigoare un armistițiu, despre care Rusia a transmis însă că va fi posibil numai în condițiile încheierii unui acord de pace și a reamintit că în niciun caz nu va accepta vreo desfășurare de trupe NATO în Ucraina, relatează agenția EFE.
În legătură cu garanțiile de securitate, ‘am elaborat un document, dar am decis să nu-l publicăm’, a spus Zelenski la o conferință de presă comună la Haga cu premierul olandez Dick Schoof, potrivit Agerpres.
Zelenski, care s-a întâlnit luni la Berlin cu mai mulți lideri europeni, la o reuniune care a abordat și garanțiile de securitate pentru Ucraina, a spus că țările care alcătuiesc așa-numita Coaliție a Voinței (țări care oferă ajutor militar Ucrainei și sunt de asemenea dispuse să-i ofere într-o formă sau alta garanții de securitate după încheierea războiului) își vor activa angajamentele în acest sens doar ‘după armistițiu’.
‘A fost o decizie comună, vom vedea apoi ce poate oferi fiecare țară’ pentru aceste garanții, în funcție de cadrul legal și constituțional al fiecărui stat. Potrivit lui Zelenski, planul comun este elaborat sub conducerea Franței și Regatului Unit, dar ‘multe țări sunt cu adevărat pregătite să ajute’ și a insistat că garanțiile planificate acoperă diverse domenii, dar nu toate țările vor contribui cu trupe, unele ar putea ajuta, de exemplu, cu operațiuni de informații.
‘Este vorba despre securitatea terestră, aeriană și maritimă’, a indicat Zelenski. El a menționat că Statele Unite vor desfășura discuții cu Rusia privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei, iar negociatorii americani vor prezenta Moscovei planul ucrainean în 20 de puncte, cea mai recentă contrapropunere a Kievului și a aliaților săi europeni față de planul american de pace în 28 de puncte elaborat luna trecută de SUA și care a nemulțumit Ucraina și susținătorii săi europeni, întrucât prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas.
Dar Moscova a respins deja modificările pe care consultările desfășurate în ultimele zile la Berlin între Kiev și Washington le-au adus planului de pace formulat inițial de SUA, chiar înainte de a primi planul în scris. ‘Nu știu ce va rezulta pe hârtie după aceste consultări. Dar nu cred că va fi ceva bun’, a declarat consilierul de politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov. Putin îi așteaptă totuși pe emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au negociat cu Zelenski duminică și luni la Berlin, să-i prezinte propunerile în urma acestor negocieri.
Însă în acest timp aliații europeni ai Ucrainei fac demersuri de natură să amplifice reacțiile negative ale Moscovei și să complice eforturile de pace. Astfel, liderii europeni vor încerca săptămâna aceasta la summitul UE să ajungă la o înțelegere pentru a finanța din activele rusești înghețate în urma sancțiunilor un împrumut de 90 până la 165 de miliarde de euro destinat Ucrainei și au anunțat în plus o comisie care să se ocupe de plata unor ‘reparații’ de război de către Rusia, care deja a catalogat drept iluzorie o astfel de inițiativă, amintind că numai învinșii în războaie plătesc reparații.
Aliații europeni ai Ucrainei, despre care Putin a spus că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, insistă de asemenea asupra desfășurării de trupe în Ucraina în cadrul unui acord de pace, deși Rusia a afirmat în mod repetat – și a reafirmat marți acest lucru – că se opune oricărei prezențe de trupe străine pe teritoriul ucrainean. Rusia nu va accepta ‘în niciun caz (…) prezența unor trupe ale NATO pe teritoriul ucrainean’, a reamintit marți viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, adăugând că aceeași poziție a Rusiei este valabilă și în cazul unei desfășurări de trupe ale țărilor ‘Coaliției de Voință’.
Rusia refuză de asemenea, pe lângă aderarea Ucrainei la NATO, ca aceasta să primească garanții de securitate similare articolului 5 din tratatul Alianței Nord-Atlantice, tipul de garanții care, conform unor surse, ar fi deja incluse în documentul despre care a vorbit Zelenski.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a amintit Europei că, ‘atunci când vorbim despre garanții de securitate, nu le putem limita doar la Ucraina’. El s-a referit astfel la o veche cerere a Rusiei de regândire a arhitecturii de securitate în Europa, considerând că Occidentul ‘a păcălit’ Rusia prin nerespectarea unui angajament al NATO conform căruia nu ar fi urmat să se extindă către est după dezintegrarea Uniunii Sovietice.
Pe lângă ideea desfășurării de trupe în Ucraina, o altă cerere insistentă a acesteia și a aliaților săi europeni, reafirmată acum încă o dată de Zelenski, este încheierea unui armistițiu înaintea unor negocieri de pace propriu-zise, solicitare mereu respinsă de Rusia. De data aceasta, Zelenski și cancelarul german Friedrich Merz au cerut un armistițiu de Crăciun, dar refuzul de la Moscova a venit imediat. ‘Noi dorim pace, nu un armistițiu care să le ofere un respiro ucrainenilor și care să le permită să se pregătească pentru a continua războiul’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Singura condiție în care Rusia ar accepta un armistițiu, conform declarațiilor lui Putin, este ca Ucraina să-și retragă complet trupele din Donbas, regiune formată din provinciile Donețk și Lugansk. Trupele ruse controlează în prezent peste 80% din provincia Donețk și aproape în întregime provincia Lugansk, iar preluarea completă a Donbasului sub control rusesc este o condiție cheie a Moscovei pentru a face pace.
| Știri BVB