Deficitul bugetului general consolidat după primele patru luni din 2022 a fost de 16,3 miliarde de lei (-1,23% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă a anului trecut, minusul nominal a fost de 20,7 miliarde lei și a însemnat -1,75% din PIB.
Pe fondul unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu 22% în termeni nominali, de la circa 118 miliarde lei la 144 miliarde lei (de la 10% la 10,9% dacă se face raportarea la rezultatul economic). Majorarea a fost absorbită parțial de avansul cheltuielilor publice, de la 139 miliarde lei la aproape 161 miliarde lei (de la 11,8% la 12,1% din PIB),
În luna aprilie, progresul în raport cu excuția bugetară din anul trecut a fost evident, cu scăderea semnificativă în termeni procentuali raportați la PIB a minusului din execuția bugetară (doar -0,04% într-o lună). Ceea ce ar da speranțe pentru îndeplinirea obiectivului de ajustare bugetară pe anul în curs, dacă situația conjunctural bună la fiecare început de trimestru se va menține.
Totuși, la Bugetul de stat raportul între sumele colectate și cele distribuite a fost de doar 74%, deficitul acestuia urcând la 1,81% din PIB iar pentru echilibrarea bugetului general consolidat s-a apelat la excedentele de la bugetele locale, unde raportul dintre venituri și cheltuieli a ajuns la 120% (+6,2 miliarde lei) și de la instituțiile publice autofinanțate (venituri/cheltuieli 134%, de unde un plus de circa 3,7 miliarde lei).
Din cele circa 26 miliarde lei încasați în plus pe primele patru luni din 2022, mai mult de o treime s-au înregistrat în contul TVA (+9 miliarde lei, la o majorare procentuală de peste 40%), o cincime din veniturile nefiscale (care includ încasări din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR), care au însumat 13,6 miliarde lei (+67,2%) și doar 15% din creșterea contribuțiilor de asigurări (principala componentă a veniturilor, în cuantum de 45 miliarde lei).
De remarcat faptul îngrijorător că singurele reduceri semnificative pe partea de venituri s-au consemnat la impozitul pe profit, unde reducerea cu peste 1,4 miliarde lei a însemnat o scădere de aproape o cincime față de aceeași perioadă a anului anterior, și la „alte impozite, venit, profit și câștiguri de capital”, cu -400 milioane lei sau -26,1%.
Avansul cheltuielilor din prima treime a lui 2022, de 15,6% în raport cu anul precedent, a fost generat în principal de majorarea cu circa 19% a sumelor destinate asistenței sociale (aproape 10 miliarde lei în plus) și, atenție, de majorarea obligațiilor achitate în contul dobânzilor (+3,1 miliarde lei sau aproape +50%).
Altminteri, ritmul minim de creștere a fost moderat (+3,7%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut masiv pe fondul inflației anuale majorate la 13,76%. În timp ce cheltuielile de capital s-au diminuat considerabil (-13%), subvențiile au crescut cu nu mai puțin de 79%, adică +1,7 miliarde lei.
Evoluție îmbucurătoare în contextul necesității de a susține creșterea economică prin investiții publice, avansul sumelor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă a fost de 23,4% (+2,1 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului anterior) iar cel al banilor alocați pentru bunuri și servicii de 15,5% (+2,7 miliarde lei).
Dan Pălăngean
| Știri BVB