2023: România – cel mai mic cost al vieții dintre statele UE

de Dan Pălăngean

România avea la mijlocul anului 2023 cel mai mic cost al vieții între țările UE, pe locul 36 din 43 de state europene și pe locul 89 din 140 de state analizate pe plan mondial de către site-ul numbeo.com. Poziția ocupată este relevantă pentru zona din care facem parte, nu doar geografic dar și ca nivel de dezvoltare. Totuși, surprinzător, figurăm relativ slab când se calculează puterea locală de cumpărare.

Astfel, cu un index de 38,4 (referința de 100 este costul vieții în New York), ne plasăm ca și cost al vieții mai jos decât Bulgaria (40,3) sau chiar state non-UE precum Muntenegru (42,4), Serbia (40,5) și Albania (40,4). Doar ceva mai sus decât Bosnia (36,7), Belarus (36,3), Republica Moldova (35,9) și semnificativ peste Macedonia de Nord (32,5) sau Rusia (32,1).

Dacă ne ducem la ultima coloană din tabelul prezentat în analiză, se poate observa că devansăm în materie de putere de cumpărare doar Grecia (indice 41,4, deloc întâmplător în contextul problemelor cauzate de datoria externă excesivă). Calculele numbeo.com, bazate pe mediana și nu pe media la nivel național, ne poziționează sub vecinele Ungaria (48,4) și Bulgaria (49,2), precum și sub Portugalia (49,8%).

În structură, cu 9,8%, alături de Bulgaria (9,7%), suntem singurii cu un nivel al chiriilor mai redus de 10% din reperul utilizat (New York). Datele spun că avem cele mai reduse costuri cu alimentele (33,8%, față de 36% în Polonia, 36,7% în Bulgaria și 38,2% în Portugalia, celelate state sub pragul de 40%) și cu nota de plată la restaurant (34,3%, comparativ cu 36,4% în Bulgaria, 36,7% în Slovacia, 38,8% în Cehia și 39,5% în Ungaria).

De reținut, clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

Astfel, deși se poate aduce în discuție reprezentativitatea, formula de ponderare și faptul că statistica este centrată pe zona urbană, se conturează o imagine mai apropiată de percepția publică decât cea dată de o analiză exhaustivă a țărilor în cauză. Cert este că, cel puțin în zonele dens populate nu trăim chiar atât de rău pe cât se crede, dacă ne raportăm la practica europeană.

Apropo de practica europeană, se pot observa diferențe majore între marile economii ale Zonei Euro, unde (ar trebui să luăm aminte și noi, pentru viitor) Germania se poziționează între Italia și Franța, deși apare singură peste pragul de 100% la puterea de cumpărare. Ceea ce ne reamintește că România și Germania se află la polul opus în UE în ceea ce privește ponderea celor care dețin o locuință proprie, implicit a celor care sunt nevoiți să stea cu chirie. Element care o penalizează, după cum costul vieții din Franța are de suferit de pe urma unor costuri mai ridicate cu alimentele și cu masa la restaurant.   

În ce ne privește, dincolo de discuțiile privind metodologia utilizată (în condiții egale pentru toate țările analizate), ajungem să fim, din postura de țară cu un PIB pe locuitor de 77% din media UE, locul 20 – 23 din 27, tocmai pe locul 26 din 27 ca putere de cumpărare locală, deși în teorie ar trebui să fim avantajați de cel mai mic nivel al prețurilor din UE (57,8% în 2022).

Corelații care ar trebui să dea de gândit pentru a consolida calea pe care am intrat spre convergența reală cu nivelul de trai european, mai spre optim și cu difuzarea bunăstării la nivel național. Atât în profil regional, cu apropierea provinciei de zona Capitalei, cât și intraregional, unde diferențele sunt încă semnificative față de marile orașe, ce ridică nivelul mediu pentru anumite județe.

NOTĂ:

Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de  software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.