Guvernul Ţărilor de Jos şi-a redus participaţia deţinută la ABN Amro Bank NV sub 50%, prin vânzarea de certificate de acţiuni, încheind astfel pauza de cinci ani în vânzarea acţiunilor creditorului, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
ABN Amro a fost din nou cotată la Bursa de la Amsterdam în noiembrie 2015, după ce Guvernul a vândut o participaţie de 23% printr-o Ofertă Publică Iniţială (IPO).
NLFI, organismul de stat care deţine participaţia în ABN Amro, a efectuat vânzarea în cadrul planului anunţat în februarie şi realizat de Citigroup Global Markets Europe. Înaintea vânzării, Guvernul deţinea o participaţie de 56,3%, din care 49,9% acţiuni şi 6,4% certificate de acţiuni.
Anunţul a venit la aproximativ un an după ce ministrul de Finanţe, Sigrid Kaag, a cerut NLFI să ia în considerare condiţiile în care se poate realiza reducerea participaţiei. Ultima vânzare a avut loc în septembrie 2017, când Guvernul a vândut o participaţie de 7% pentru aproximativ 1,5 miliarde de euro.
În perioada de vârf a crizei financiare globale, Ţările de Jos au salvat ABN Amro cu un pachet de asistenţă financiară de 22 miliarde de euro, transformând una din cele mai mari bănci globale într-un creditor care se concentrează pe consumatorii de pe piaţa internă.
Săptămâna trecută, acţiunile ABN Amro şi ING Groep au înregistrat scăderi semnificative la Bursa de la Amsterdam, după ce Camera inferioară a Parlamentului Ţărilor de Jos a aprobat propunerea de majorare a taxei pe bănci şi a adăugat o taxă la răscumpărarea acţiunilor.
Într-un comunicat, Guvernul estimează că adăugarea unei taxe de 15% la răscumpărarea acţiunilor va aduce venituri de 1,2 miliarde de euro, în timp ce majorarea taxei pe bănci va aduce încă 350 milioane de euro.
Premierul Mark Rutte a criticat taxarea băncilor, apreciind că “probabil instituţiile financiare se vor muta în alte ţări şi nu vor mai fi generate venituri”.