Fostul preşedinte al României Ion Iliescu consideră că România de astăzi “e prinsă într-o oarecare stagnare”, iar adversarii politici se respectă mai puţin, “au feudalizat domenii de intervenţie, au subestimat capacitatea dialogului, au ratat profesionişti”.
“E ceva în felul de a fi al României de astăzi care arată că e prinsă într-o oarecare stagnare. Mai simplu spus, iniţiativele ei de modernizare politică au încremenit pentru că ceea ce ar fi extraordinar de dificil azi, dar nu imposibil, la masa partidelor, e un Consens de la Snagov, adică, o cooperare între rivalii politici, dincolo de vanităţile lor provizorii, pentru binele de lungă durată al României. Cultura confruntării bate cultura construcţiei. E foarte greu, când singura ta recuzită politică e inducerea stării de tensiune, să mai creezi ceva”, a declarat Ion Iliescu, la podcastul lui Ionuţ Vulpescu, cu ocazia aniversării vârstei de 94 de ani, potrivit Agerpres.
Ion Iliescu a apreciat că momentul Consensului de la Snagov ar fi trebuit să fie un precedent pentru dialogul politic de acum, care ar presupune să nu fie sacrificat interesul naţional pentru “nişte mize minore de pe urma unor conflicte interpersonale”.
“Ce mi se pare însă semnificativ în plan moral e că, astăzi, adversarii politici se respectă mai puţin. Au feudalizat domenii de intervenţie, au subestimat capacitatea dialogului, au ratat profesionişti. Văd mulţi meşteri, nu maeştri ai politicului. Iar asta se traduce în vulnerabilităţile politice ale societăţii noastre. Dacă România a avut reuşite şi căderi, succese politice şi eşecuri lamentabile, ele sunt nu opera unui individ, ci a unei societăţi”, a spus fostul preşedinte.
El a mai apreciat că a lăsat în urma sa “o Românie modernă, liberă şi o societate open-minded”, menţionând că nu a crezut că egalitatea sau libertatea sunt “de dreapta sau de stânga”.
“Demersurile făcute pentru integrarea în UE şi NATO sunt nu doar calea cea mai bună pentru a răspunde celor care m-au privit maliţios ca pe un lider al comunismului reciclat în România postdecembristă, ele sunt cea mai bună dovadă a faptului că România de astăzi se sprijină pe aspiraţiile pe care eu le-am avut pentru ea în primii ani după Revoluţie. În decembrie 1989, nu am crezut că egalitatea şi libertatea sunt de dreapta sau de stânga, ci dincolo de ele. Aşa a fost posibilă democratizarea României. Retorica electorală a ultimilor ani le confiscă”, a arătat fostul preşedinte.
Potrivit lui Iliescu, “fiecare partid în dreptul lui are pretenţia că el şi numai el poate institui justiţia socială sau fraternitatea”.
“Îmi displace faptul că oferta electorală pretinde acest tip de exclusivitate astăzi, pentru că ceea ce lipseşte de multe ori e dialogul dintre idei şi ideologii. Am anticipat România de acum atunci. Toate excesele opresiunii fostului regim au fost refulate în excese de libertate ale noii lumi. E necesară o perioadă de echilibru, de aşezare. Adică, România să părăsească discursul tranziţiei şi să înceapă să crească aşa cum este: ca o ţară independentă, depăşind carenţele în formarea unui capitalism românesc coerent, fără a accelera conflictele dintre stat şi mediul privat şi reuşind să stimuleze cooperarea dintre ele”, a punctat fostul preşedinte al României.
Iliescu: Regret anumite episoade din primii ani de după Revoluţie; ce s-a întâmplat era inevitabil