Fostul preşedinte Ion Iliescu susţine că României îi lipseşte un profil identitar pentru a depăşi “populismul feroce”, iar amplificarea acestui fenomen o vede ca fiind “consecinţă a absenţei voinţei politice de a construi ceva”, motiv pentru care ţara noastră este, în opinia sa, încă în faza “postcomunismului”.

“Populismul a devenit viral în România contemporană. El a generat marea pandemie morală a societăţii noastre, faţă de care publicul nu a făcut anticorpi. Golănia a fost interpretată drept cinism, circul drept spirit ludic, demagogia ca mesianism providenţial. Din aceste pricini, chiar partidele politice au intrat în competiţia pentru populism, iar electoratul a început să privească la cine e dispus să dea mai mult, nu cine e capabil să facă mai mult. Unii au încurcat lucrurile şi au pus semnul egal între populism ca set de măsuri guvernamentale pentru sprijinirea unor categorii sociale vulnerabile, ceea ce în mod tradiţional face parte din discursul şi acţiunile stângii, şi populism ca arta sforarilor politici, care seduc electoratul şi se duc la final de mandat fără a face nimic din ceea ce au promis. În timp, asta a îngreţoşat electoratul şi, prin urmare, a apărut în cote îngrijorătoare un fenomen periculos pentru democraţiile participative şi reprezentative: absenţa la vot”, a declarat Ion Iliescu, la podcastul fostului ministru al Culturii Ionut Vulpescu, cu ocazia aniversării vârstei de 94 de ani.

Potrivit lui Iliescu, citat de Agerpres, astfel de derapaje au creat un teren fertil pentru “radicalisme şi polarizări, pentru xenofobii, naţionalisme excentrice, discursuri anti-sistem”.

“Le regăsim uneori comasate în ceea ce am putea numi (…) populismul soluţiilor simple. Adică, toate aceste cocktail-uri toxice de idei produc ideologii de substituţie, îmbrăţişate fanatic de cei care cred că avem un singur duşman: un sistem denaturat, corupt şi decadent. Faptul că sistemul e de vină, pentru unii politicieni, a devenit o cortină de refugiu: greaua moştenire îi apasă pe toţi. Ce au moştenit? O Românie liberă. Forme de libertăţi pentru care mulţi nu au luptat, dar pe care toţi le-au primit. Faptul că populismul s-a amplificat în ultimii ani nu e de mirare: e consecinţa absenţei voinţei politice de a construi ceva. E mai simplu să arunci o naraţiune dramatică – universalizarea corupţiei – şi să aştepţi “soluţii simple”, precum reforme, aplicabile unora, nu tuturor. Când liderii politici au vrut să fie populari, au alunecat în populism. Costul? Mai multe taxe, inflaţie mai mare, polarizări mai profunde”, a arătat Iliescu.

Fostul şef de stat consideră, însă, că aceste fenomene au drept cadru o problemă mai amplă, anume faptul că România nu are “un profil identitar care să depăşească populismul feroce”.

“Toate aceste lucruri se întâmplă pe fundalul unei crize mai largi, nenumită încă în spaţiul public ca atare: României îi lipseşte un profil identitar care să o facă să depăşească populismul feroce. Iar prin profil identitar nu trebuie să înţelegem un construct tributar trecutului ei: fostă ţară comunistă, ţară de la Est. România e încă o ţară a postdecembrismului, a postcomunismului. Unora nu le place postdecembrismul, au devenit alergici la el. În regulă, atunci să facă un brand de ţară care să dea un profil identitar, altul decât România scoasă din comunism în urmă cu mai bine de 30 de ani”, a punctat Ion Iliescu.