Radu MIRUȚĂ, Președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților, a vorbit despre transformarea digitală, dar și despre dezinformare (una dintre consecințele digitalizării extinse), la Forumul România Digitală, organizat de Financial Intelligence, pe 17 iunie.
România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană la gradul de digitalizare. Potrivit domnului Miruță, sunt studii ale OECD, ale Băncii Mondiale, care arată că, dacă România reușeste să atingă media Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de digitalizare, va reuși o creștere a PIB de 3% direct: “Zilele acestea, există o preocupare pentru reducerea deficitului. Uite că, doar prin intermediul digitalizării, să atingi media Uniunii Europene nu e foarte, foarte greu, am reuși să avem o creștere a produsului intern brut echivalentă întregului cost pentru sistemul de educație din România, 3%.
Mai există o componentă indirectă, care ar aduce în plus 3%, aceea legată de eficientizarea, creșterea productivității mediului economic, care ar interacționa mult mai ușor cu statul, într-un mod mult mai eficient. Din acest punct de vedere, pe termen mediu-scurt, nu există, în statul român, un culoar pe care să poată pedala guvernul, astfel încât să aducă o creștere a produsul intern brut mai accelerată sau de o dimensiune mai mare decât prin intermediul digitalizării.
România, față de alte țări, față de alte situații din istoria României, alte momente, astăzi are bani, există acele 450 de milioane de euro pentru cloud-ul guvernamental. Deci România are la dispoziție banii pentru crearea acestei infrastructuri digitale. România încă are o școală de inginerie foarte bună. Sunt ingineri români care scriu software, fac arhitectură de telecomunicații pentru companii ale lumii și pentru guvernele lumii din altă parte și nu reușim să fructificăm talentul acestor oameni pe deplin în România.”
Trebuie ca digitalizarea să fie prioritate națională, în guvernul României și să existe un capăt de pod cu care să se discute aceste lucruri în fiecare minister de linie, a mai spus domnul Miruță: “Dacă reușim să facem asta, vom acoperi o mare parte din problemele din statul român”.
Potrivit domniei sale, dezinformarea a căpătat o dimensiune fantastică: „Adesea, oamenii nu sunt foarte obișnuiți să pună întrebări în mediul online și iau de bun tot ce văd acolo. Din păcate, ceea ce apare pe telefon nu este expresia unui om, nu este intenția unui om, nu este punctul de vedere al unui om, ci avem de-a face cu foarte multe conturi false, care sunt coordonate de diverse interese din alte părți. Există o dezbatere în societate cu privire la cu dreptul la liberă exprimare, eu am două puncte de vedere: 1. dreptul la liberă exprimare are o singură limită: atunci când libertatea pe care tu o invoci ajunge să o încalce pe cea a interlocutorului. Al doilea punct de vedere pe care eu îl am este că dreptul la liberă exprimare este asociat persoanei, este asociat unui om, nu poate fi invocat dreptul la liberă exprimare unui cont fals, unui robot, pentru că, de fapt, plecăm pe o fentă care este destul de periculoasă.
Astfel, eu am depus un proiect de lege în Parlament și a trecut de prima cameră, de Senat, care prevede ca algoritmii de inteligență artificială ai marilor platforme care au o capacitate tehnică de a identifica, cu proporție de 85%, lucrurile ilegale din internet, să fie forțați ca, din moment ce clasifică aceste informații ca fiind ilegale, să le dea în mod automat jos. În România, astăzi, nu există o instituție care să poată elimina în timp real astfel de conținut, e o procedura alambicată, durează 14-15 zile până când o postare din spatele unui singur link este într-un final eliminată, 15 zile în care poți să faci altă postare de la un alt link sau poți să provoci prin acel link milioane de vizualizări. Deci, pentru bucata de conținut ilegal lucrul acesta să se întâmple automat. Astăzi, algoritmii platformelor au capacitate să identifice cu o proporție destul de mare situația de ilegalitate, dar nu au instrucțiuni să ia nicio decizie.
O a doua categorie este conținutul cu potențial periculos pe teme de interes național, acolo unde nu poți să spui foarte ușor dacă e ilegal sau dacă nu e ilegal, dar sunt indicatori cum că lucrurile astea sunt toxice. Acolo nu elimini conținutul, ci interzici posibilitatea ca el să fie promovat și îi limitezi propagarea. De asemenea, nu sunt oameni cei care clasifică asta, ci sunt algoritmi nu ai unei entități statale, ci ai platformelor care au capacitate să facă asta. Apare întrebarea de unde știm noi că se va întâmpla asta corect sau nu, ei bine, propunerea va fi ca Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații să publice, lunar sau semestrial, o listă cu astfel de situații care au făcut suprapunere pe algoritmii de pe platforma de inteligență artificială. Nu putem opri tehnologia, nu trebuie oprită, este instrumentul prin care România poate să se apropie cu o viteză mult mai mare de țările mai dezvoltate decât noi, însă trebuie să avem instrumente oneste, cu respect față de ceilalți, prin care să ne protejăm”.
| Știri BVB