Bursa de Valori București (BVB) nu a fost niciodată într-o postură atât de bună ca acum, din punct de vedere al investitorilor instituționali autohtoni, reprezentați de fondurile de pensii Pilon II, a spus Mihai CĂRUNTU, Vicepreședinte Asociația Analiștilor Financiar – Bancari din România, la Forumul Pieței de Capital, organizat la Financial Intelligence, la BNR, pe 17 septembrie.
Din 2022 până în prezent, Bursa de Valori București are total return (variația indicelui BET-TR, care include dividendele) de peste 110%, în contextul în care în 2022 piața a fost în scădere în perioada ianuarie-octombrie, a menționat Căruntu: “Dacă ne uităm în peisajul regional, vedem că, din punctul de vedere al indicilor total-return, mai sus sunt doar bursa din Grecia care are spre 150%, bursa din Cehia are 135%. Bursa de la București depășește bursele cu care ne place ne comparăm, adică indicele total-return ai bursei din Austria care se situează la circa 70% și cel al bursei din Polonia, care se situează la circa 85%. Din perspectiva aceasta, performanța arată bine!”
Potrivit analistului, BVB are un punct forte, pe care încă nu l-a capitalizat: „BVB nu a fost niciodată într-o postură atât de bună ca acum, din punct de vedere al investitorilor instituționali autohtoni, reprezentați de fondurile de pensii Pilon II. Acum 10-15 ani, când se discuta de listarea MedLife, chiar și la Digi, se tatonau burse externe, se vorbea de Bursa din Varșovia sau de cea din Londra. După ce aceste fonduri au ajuns astăzi la 35 miliarde de euro active, după succesul listării Hidroelectrica, în care fondurile de pensii Pilon II au subscris un miliard din cele două miliarde de euro ale ofertei, nu mai este un subiect dacă o companie foarte mare, privată sau de stat, ar putea să listeze. Da, ar putea să se listeze, iar acesta nu e puțin lucru. Condiția necesară, nu și suficientă, ca o bursă să fie atractivă, este să existe un segment instituțional al investitorilor autohtoni foarte puternic și bursa noastră îl are”.
Din păcate, după Hidroelectrica, noi nu am mai avut, la BVB, decât listarea Premier Energy, anul trecut, o ofertă de 113 milioane de euro, și vreo două oferte marginale pe AeRO, a mai punctat Căruntu.
În opinia sa, partea goală a paharului se referă la lichiditate: “Lichiditatea stă în zona de 10 milioane de euro/zi, așa stătea și acum 10 ani sau poate și mai mult. De exemplu, Bursa din Budapesta face 25 de milioane de euro minim pe zi, cu numai patru titluri: OTP, Magyar Telekom, Richter și MOL. Bursa din Praga are 18 milioane de euro, Bursa din Viena – 100 de milioane de euro, Bursa din Varșovia – 400 de milioane de euro, Grecia are 200 de milioane de euro pe ședință. Cam acesta e peisajul.”
Fondurile de pensii au active de 35 de miliarde de euro, în prezent, iar în 5 ani, se vor dubla: “Adică, oricum ai face calculele, în 3-4 ani, maxim 5 ani, te poți îndrepta spre 60 de miliarde de euro active. Asta înseamnă că, dacă acum, IPO-uri de 100 de milioane de euro, poate și mai mici, sunt eligibile pentru fondurile de pensii, adică face sens să investească, ele vor avea nevoie de companii mult, mult mai mari, peste, 3-5 ani. Nu va mai face sens să investească într-un IPO sub 200 de milioane de euro, in 3-4 ani. Dacă facem un calcul, la 60 de miliarde de euro, o expunere de numai 0,2% din active ar însemna o investiție de 120 de milioane de euro, care ar putea fi mobilizată foarte ușor, într-un IPO. Deci o astfel de companie, dacă fondurile ar lua 25% din capitalul social post IPO, ar trebui să aibă o capitalizare potențială de măcar 500 de milioane de euro.
Asta înseamnă că deși noi vorbim, acum, de investitori instituționali foarte puternici eligibili pentru BVB, această povestea asta va mai dura încă 3-4 ani, pentru că fondurile de pensii vor deveni atât de mari, încât ele nu vor mai putea participa la IPO-uri sub 150-200 milioane de euro. Câte companii mari antreprenoriale românești pot să țintească o astfel de evaluare la listare? Destul de puține, si, de aici, și un mesaj esențial. Există o fereastră de oportunitate extraordinară, încă, pentru marile companii antreprenoriale să se grăbească să vină către bursa, în următorii doi-trei ani, pentru că provocarea care apare este următoarea: aceste fonduri Pilon II, nu trebuie să ne ascundem să o spunem, ele vor trebui să investească pe piețele externe pentru BVB este deja prea mica și IPO-urile sub 150 milioane euro vor deveni de asemenea mult prea mici pentru acestea. Deocamdată, 94% expunerile lor pe acțiuni sunt la BVB din totalul plasamentelor in acțiuni.”
Mihai Căruntu a prezentat următoarea fotografie a economisirii interne nebancare: 35 de miliarde de euro – active nete Pilonul II, active nete de numai 1,3 miliarde de euro – Pilonul III, active nete de numai 6 miliarde euro industria fondurilor deschise (OPCMV). “În ceea ce ar insemna expunerea investitorilor institutionali români pe acțiuni, Pilonul II are o expunere de peste 8,5 miliarde euro, fondurile mutuale – 1,4 miliarde euro și Pilonul III – doar 300 de milioane de euro. Deci, din punctul meu de vedere, cea mai importantă dezvoltare ar fi ca în următorii ani, să aibă loc un fel de tranziție, astfel încât în locul fondurilor de pensii pilon II să devină treptat mult mai active la BVB și alte organisme de plasament colectiv, adică fondurile deschise locale, fondurile Pilon III, Pilon IV – fondurile ocupaționale. Cred că fondurile deschise cu plasamente în acțiuni ar trebui să crească de 4-5 ori, în trei-patru ani, ca să poată să fie jucători semnificativi în IPO-urile majore lansate de companiile mari antreprenoriale. Cred că din punct de vedere al arhitecturii instituționale, al investitorilor români, intrăm într-o perioadă de tranziție din punctul acesta de vedere.”
Analistul apreciază că lichiditatea este mică, la BVB, pentru că free float-ul real este foarte mic: „Calculele sunt clare, free float-ul BVB în totalul capitalizării pieței reglementate este de 38%, dar fondurile de pensii dețin la randul lor tot circa 38% din free float. Astfel, în ansamblu, din ce vedem noi listat pe bursa din București, free float-ul real este de 24%. Bineînțeles că fondurile de pensii sunt cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla pentru bursa locală, ele sunt furnizor de capital în IPO-uri, însă ele retrag lichiditatea din piață, aceste participații nu se mai întorc ușor în piață și lucrul acesta reprezintă o provocare majoră. De exemplu, aproape 60% din free float-ul Romgaz și Hidroelectrica este concentrat la Pilonul II, aproape 65% din free float-ul Medlife și aproape 70% din free float-ul Aquila este deținut de fondurile Pilon II. Normal că ai lichiditate scăzută. Al doilea motiv pentru care avem o lichiditate scăzută este lipsa instrumentelor derivate. Cu noua conducerea executivă a Bursei, noul consiliu de administrație, impresia este că problema se poate rezolva în unul-doi ani. Fie și numai ca imagine, chiar dacă operaționalizarea instrumentelor derivate nu ar avea un impact mare, BVB trebuie să rezolve subiectul acesta, pentru că, acum, suntem o bursă fără instrumente derivate. Deci acesta ar fi al doilea mijloc de a mări free float-ul.
O modalitate prin care putem majora free-float-ul BVB, în afară de listarea unor noi companii reprezentative, se referă la oferte de acțiuni ale companiilor deja listate care să inițieze majorări de capital derulate prin bursă. Cel mai bun exemplu de ofertă de dorit este cea a companiei Arobs, care a fost listată pe AeRO, prin plasament privat de 15 milioane de euro. Apoi, Arobs s-a dus pe piața reglementată, a creat un eveniment de lichiditate în 2024, adică o majorare de capital prin care a atras 29 de milioane de euro. Arobs a convins atât BERD, cât și fonduri de pensii să intre în acționariat. Un alt bun exemplu este TeraPlast, care a atras anul trecut printr-o majorare de capital, o sumă de 20 de milioane de euro. Deci, free float-ul poate să crească nu numai prin listări noi, ci mai ales ar trebui să vedem astfel de operațiuni de piață.
Este adevărat că, după 2016, companiile care au venit la BVB, dacă ne uităm la MedLife, Digi, Sphera, Purcari, TTS, nu s-au listat prin majorări de capital, adică prin emitere de acțiuni noi. Majoritatea ofertelor publice ale companiilor antreprenoriale au reprezentat exituri al unor acționari persoane fizice si/sau investitori financiari. Dar, de exemplu, puțină lume mai știe că MedLife, la un an de zile după ce s-a listat în 2017, a făcut o majorare de capital. Vedem, de asemenea, Digi, ce frumos se extinde în Vest, și aproape ne întrebăm dacă e o companie românească. Majorările de capital la companii mari antreprenoriale românești, dar și de stat, ar fi un mijloc de creștere a free float-ului și ar permite acestora să-și finanțeze planuri ambițioase de creștere”.
| Știri BVB