Deși interesul pentru investiții și instrumente financiare digitale este tot mai vizibil, obiceiurile românilor arată că prudența și educația financiară rămân la un nivel redus. Mulți utilizatori tratează superficial măsurile de siguranță și protecție ale platformelor, expunându-se unor riscuri majore, arată un sondaj realizat la solicitarea XTB România, potrivit unui comunicat.
Doar 3 din 10 români (30%) au deschis vreodată un cont pe o platformă de investiții, iar o parte importantă dintre aceștia nu verifică dacă platforma este reglementată sau sigură. Rezultatele desprinse din studiul realizat de iSense[1], la solicitarea XTB, indică o nevoie clară de informare și responsabilizare în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare moderne și a platformelor care pun la dispoziție aceste instrumente.
Mulți români investesc fără ca măcar să verifice siguranța platformelor
La o analiză mai detaliată a comportamentelor de verificare a siguranței platformelor de investiții, rezultatele arată diferențe importante între utilizatori: 36% dintre respondenți verifică întotdeauna dacă o companie este reglementată și sigură, 22% fac acest lucru doar uneori, 28% nu verifică niciodată, iar 14% nu știu sau nu își amintesc dacă au făcut astfel de verificări.
Diferențele între generații sunt, de asemenea, vizibile. Tinerii între 18 și 34 de ani sunt mai predispuși să verifice ocazional (34%), în timp ce lipsa totală a verificărilor este mai frecventă în rândul persoanelor cu vârste între 45 și 54 de ani (33%) și 55–65 de ani (38%).
„Aceste date arată un paradox important: generațiile mai tinere, care de obicei dispun de mai puține resurse, sunt totuși mai prudente și mai atente la siguranță, în timp ce persoanele mature, care în general dețin sume mai mari pentru investiții, tind să fie mai relaxate în privința verificărilor. Lipsa de informare și încrederea bazată pe percepții pot transforma ușor deciziile financiare în riscuri inutile”, explică Radu Puiu, analist financiar XTB România.
Rezultatele studiului conturează, așadar, imaginea unei piețe aflate la început de drum, unde lipsa educației financiare se combină cu un grad ridicat de risc. Deși interesul pentru investiții este în creștere, prudența lipsește: aproape o treime dintre românii care investesc nu verifică siguranța platformei înainte de a deschide un cont. Situația subliniază nevoia urgentă de informare și de utilizare a platformelor reglementate, într-un context al digitalizării accelerate.
Securitatea digitală devine o problemă ignorată de mulți dintre utilizatori
Când vine vorba de siguranța digitală, mulți români par să lase lucrurile la voia întâmplării. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) își schimbă parolele doar când sunt obligați, iar unul din cinci o face o singură dată pe an. Doar 26% respectă recomandările de securitate, ceea ce arată o vulnerabilitate crescută și o atitudine relaxată față de protejarea propriilor conturi financiare.
„Odată cu digitalizarea investițiilor, securitatea conturilor devine o condiție esențială pentru stabilitatea financiară. Măsuri simple, precum schimbarea regulată a parolelor și alegerea platformelor reglementate, pot preveni riscuri majore și pot proteja investițiile utilizatorilor”, mai adaugă Radu Puiu.
Modul în care românii se informează despre investiții reflectă o preferință clară pentru surse considerate sigure și instituționale. Site-urile oficiale ale băncilor, BNR și instituțiilor financiare rămân prima opțiune pentru 59% dintre respondenți, procent care urcă la 68% în rândul persoanelor de 55-65 de ani. Presa financiară specializată ocupă locul al doilea, cu 38%, în timp ce doar un sfert dintre participanți (25%) declară că se bazează pe informațiile oferite de platformele de investiții, brokeri sau de apropiați.
Canalele moderne, precum rețelele sociale și influencerii, atrag 17% dintre români, iar presa generalistă 15%. Totuși, 1 din 10 respondenți recunoaște că nu caută deloc informații legate de investiții sau siguranță financiară, un semnal al nevoii persistente de educație economică și digitală.
Analizând aceste rezultate, sondajul arată o discrepanță majoră între dorința românilor de a-și proteja economiile și modul în care își gestionează efectiv siguranța financiară. Deși majoritatea preferă surse oficiale atunci când caută informații, aplicarea regulilor de bază privind securitatea digitală rămâne limitată. Concluziile confirmă necesitatea dezvoltării unui nivel mai ridicat de educație financiară și digitală, capabil să transforme atenția declarată pentru protecția banilor într-un comportament real de prevenție.
| Știri BVB