Update articol:

Raport XTB: România începe 2026 cu un climat economic fragil și plin de contraste. Ce arată estimările despre deficitul bugetar, inflație și curs valutar?

XTB Sursa foto: XTB

Anul 2026 se conturează pentru România ca fiind unul al contrastelor, cu o creștere economică lentă, inflație în scădere și riscuri ridicate pentru bugetele publice. Concret, România pornește cu un PIB preconizat la 0,8%, un deficit bugetar dificil de ajustat, o inflație care ar putea ajunge sub 4% până la finalul anului și un climat politic încă tensionat, care poate afecta încrederea mediului de afaceri, arată raportul exclusiv XTB „Anul 2026, în cifre și scenarii”.

La nivel global, piețele vor depinde de ritmul reducerilor de dobândă în SUA și Europa, de evoluția prețurilor la energie și de direcția marilor tehnologii și a criptomonedelor, arată raportul exclusiv XTB „Anul 2026, în cifre și scenarii”.

„Ne îndreptăm spre un an în care nimic nu este garantat. Prin urmare, acest raport își propune să pună lumina exact acolo unde riscurile sunt mari și unde optimismul este deja fragil. Raportul aduce la un loc tendințe, riscuri și semnale timpurii, pentru ca investitorii să poată traversa un an care se anunță intens. Când volatilitatea crește, informația bine filtrată devine un avantaj”, spune Irina Cristescu, General Manager XTB România.

Raportul XTB pentru 2026 reunește principalele direcții economice și financiare care vor modela anul următor, de la evoluțiile interne ale României până la marile teme globale. Concluziile desprinse se referă la faptul că economia locală intră în 2026 cu provocări importante, Europa are în față o redresare fragilă, iar piețele valutare sunt influențate de diferențele de politică monetară dintre SUA și Zona Euro.

În materie de mărfuri, aurul și petrolul rămân industrii extrem de sensibile la geopolitică, în timp ce bursele continuă să atingă noi maxime pe fondul investițiilor masive în tehnologie și AI. În același timp, ecosistemul criptomonedelor intră într-o nouă etapă, în care Ethereum ar putea câștiga teren în fața Bitcoin.

Principalele teme incluse în raportul XTB

  • România 2026: Așteptări și date importante

România intră în 2026 într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibre externe importante și tensiuni politice care atrag atenția mediului de afaceri. În timp ce Europa încearcă să amortizeze temporar șocul tarifelor impuse de SUA, economia locală resimte un amestec dificil de factori: restricții fiscale, investiții private prudente, presiuni energetice și un mediu geopolitic tensionat.

Inflația ar urma să scadă către 3,9% până la finalul anului, însă riscurile dinspre energie rămân destul de importante. Leul este așteptat să se deprecieze gradual spre 5,25 lei/euro, în condițiile în care BNR va continua să atenueze volatilitatea. Dacă ne referim la piețe, bursa ar putea avansa modest (+5%), iar dobânda-cheie ar putea începe un ciclu de reducere în primăvară.

Estimările-cheie pentru 2026:

  • PIB: +0,8%
  • Inflație: 3,9%
  • Deficit bugetar: –6,7% din PIB
  • Curs EUR/RON: 5,25 lei
  • Indicele BET: +5%
  • Dobânda-cheie: 5,5%, cu posibilitate de scădere
  • Contextul global: Factori cheie și așteptări

La nivel european, finalul lui 2025 aduce un optimism moderat, după ce economia Zonei Euro a reușit să crească ușor în T3, în pofida tarifelor de 15% impuse de SUA. Marile companii de export au absorbit mai bine decât se anticipa șocul comercial, însă redresarea rămâne anevoioasă.

Europa continuă să piardă teren în fața Statelor Unite și a Asiei, cu o cerere internă slabă, un decalaj tot mai mare în inovare, piețe financiare puțin dinamice și tensiuni politice care erodează încrederea.

În ansamblu, continentul intră în 2026 cu o economie rezistentă, dar fără motoarele necesare pentru o accelerare consistentă. Consumul rămâne “anemic”, investițiile private sunt prudente, iar politicile fiscale din marile economii europene transmit semnale amestecate, ceea ce limitează vizibilitatea pentru mediul de afaceri.

Principalele vulnerabilități evidențiate pentru Europa:

  • Cerere internă stagnantă, cu rate de economisire în creștere și consum temperat.
  • Investiții insuficiente în inovare, în special în comparație SUA și Asia, unde cheltuielile pentru cercetare sunt mai mari.
  • Dependență ridicată de creditul bancar, care menține costurile de finanțare la niveluri mari și limitează accesul la capital de risc.
  • Tensiuni politice persistente, în special în Franța și Germania, care “frânează” încrederea investitorilor.
  • Perechea EUR/USD: Va limita armistițiul comercial creșterea?

În 2025, euro a câștigat teren în fața dolarului, profitând de slăbiciunea monedei americane, generată de incertitudinile politice din SUA și de mesajele contradictorii ale Rezervei Federale.

Euro a funcționat ca monedă-refugiu, avansând cu aproape 14% până în toamnă. Asta înseamnă că dezbaterea despre rolul său la nivel global a fost readusă pe agenda discuțiilor. Deși finalul de an a adus o temperare a acestei aprecieri, divergența dintre politicile monetare ale Băncii Centrale Europene (BCE) și Fed ar putea susține perechea EUR/USD și în 2026.

Pe termen scurt, euro beneficiază de o economie europeană care, chiar dacă avansează lent, depășește constant așteptările, și de perspectiva menținerii dobânzilor BCE aproape de nivelul actual. Totodată, o eventuală relaxare a politicii monetare americane sau o slăbire a pieței muncii din SUA ar putea aduce un nou val de apreciere pentru moneda europeană.

Factori care pot sprijini euro în 2026:

  • Divergența dintre BCE și Fed, cu un ciclu de relaxare mai rapid în SUA.
  • Stabilizarea inflației în Zona Euro și o productivitate în ușoară îmbunătățire.
  • Progrese în dosarele geopolitice majore, inclusiv Ucraina.

Riscuri:

  • Instabilitatea politică din Franța și lipsa unui impuls economic clar din Germania.
  • Creșterea datoriei publice în economiile mari ale UE.
  • Posibilitatea ca BCE să fie forțată să reducă dobânzile sub 2% în scenariul unei noi stagnări economice.
  • Poate aurul să depășească un nou record ?

În 2025, aurul a depășit pragurile de 3.000 și 4.000 de dolari pe uncie, ceea ce a împins așteptările investitorilor pentru un posibil nivel psihologic de 5.000 de dolari.

Pentru 2026, estimările sunt prudente, dar indică un scenariu în care aurul ar putea testa noi maxime, dacă presiunile geopolitice, trendul de de-dolarizare și achizițiile băncilor centrale se mențin la nivel ridicat.

În același timp, raportul XTB subliniază că evoluția nu va fi simplă: pot apărea perioade de corecție, în special după accelerarea puternică din 2025. Chiar și așa, influențe importante (cum ar fi rezervele în creștere ale băncilor centrale sau interesul Chinei pentru diversificare) mențin aurul în rândul activelor cu potențial de apreciere și în 2026.

Pe scurt, pentru 2026:

  • Aurul ar putea testa noi maxime istorice, în funcție de contextul geopolitic și monetar.
  • Nivelul de 5.000 de dolari rămâne un reper urmărit, nu o certitudine.
  • Volatilitatea rămâne ridicată, cu posibilitatea unor corecții pe parcurs.
  • Petrol: Un an decis de geopolitică, nu de cerere

 În 2025, prețul petrolului s-a menținut peste pragul de 50 de dolari pe baril, chiar dacă presiunile de ofertă au crescut mult odată cu revenirea producției OPEC+. Pentru 2026, estimările indică o probabilitate mai ridicată ca petrolul să testeze nivelul de 50 de dolari, în contextul unui posibil surplus global de ofertă și al încetinirii cererii.

Totuși, traiectoria rămâne foarte sensibilă la evenimente geopolitice și comerciale, ceea ce poate genera evoluții rapide în ambele direcții.

Principalele scenarii pentru 2026:

  • Scenariu descendent (sub 50 USD/baril): revenirea completă a producției OPEC+ și un surplus consistent de ofertă, plus o reducere a activității de transport maritim pe fondul tensiunilor comerciale.
  • Scenariu ascendent (spre 80 USD/baril): sancțiuni intruzive asupra exporturilor rusești sau o detensionare comercială între SUA, UE și China, care ar stimula cererea globală.

Per ansamblu, 2026 se prefigurează ca un an al volatilității ridicate, în care petrolul rămâne extrem de dependent de factori geopolitici și de structura ofertei globale.

  • Se poate repeta bula dot-com?

Indicii bursieri au continuat să marcheze noi maxime în 2025, alimentând temeri privind o posibilă repetare a bulei dot-com. Deși evaluările sunt ridicate, fundamentele sunt semnificativ mai solide decât în anii 2000: companiile BigTech generează fluxuri de numerar reale și sunt în centrul celui mai amplu val de investiții în AI din ultimele decenii. Semiconductorii (Nvidia, AMD, Broadcom) au devenit motorul actual al creșterii, pe măsură ce ponderea lor în S&P 500 a depășit 13%.

Chiar dacă evaluările sunt crescute, acestea rămân mult sub extremele erei dot-com, fiind susținute de o parte importantă a profiturilor companiilor. Totuși, concentrarea excesivă a câștigurilor în BigTech ar putea amplifica riscurile unei corecții, mai ales în segmentele unde piața a integrat așteptări aproape perfecte.

În scenariul de bază, 2026 nu indică o bulă similară cu anul 2000, dar ne arată o probabilitate mare de volatilitate și ajustări selective.

  • Poate Ethereum să depășească Bitcoin?

 Dacă 2025 a fost anul în care Bitcoin a fost în centrul atenției, 2026 ar putea aduce trecerea reflectorului către Ethereum. Utilitatea mare a rețelei în aplicații reale, accelerarea tokenizării susținute de instituții majore precum BlackRock și noul cadru de reglementare din SUA oferă un fundament destul de consolidat pentru un ciclu de creștere pe termen lung.

Condițiile macro anticipate pentru 2026 (optimism pe burse, potențiale reduceri ale dobânzilor în SUA și o administrație americană favorabilă tehnologiei blockchain) pot crea un context excelent pentru extinderea ecosistemului Ethereum.

În trecut, ETH a depășit de patru ori ritmul de creștere al Bitcoin în ciclurile bullish, iar menținerea unui raport istoric de capitalizare de 55% față de BTC ar putea ridica prețurile către zone mult mai ridicate în anii următori.

Vorbim, totuși, despre evoluții plauzibile până în 2028, în funcție de adopția instituțională și dinamica pieței.