de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2025 a fost de 9.371 lei, cu 219 lei mai mare (+2,4%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 123 lei (+2,2%), până la 5.615 lei, după ce coborâse sub pragul de 5.600 lei în cele șase luni anterioare. Suma reprezintă 1.103 euro nominal la cursul din decembrie 2025, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale menținute la nivelul de +9,76% și al unui avans nominal ușor crescut la 4,2%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -5,1%, ceea ce confirmă stabilizarea în jurul valorii de -5%. Evoluția a avut loc în contextul ameliorării creșterii economice la 9 luni față de mijlocul anului (+0,9%, comparativ cu +0,3%, conform INS).
Pe fondul păstrării relativ stabile a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.723 euro (prețuri relative în România de 64% din media europeană, calculate de Eurostat), cu 31 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit în noiembrie cu 4,3 puncte procentuale, până la 243,3%.
Seria de date a INS confirmă oprirea tendinței sistematice de scădere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, după nivelul excesiv de +7,6% din noiembrie 2024 (în perioada electorală ce a contribuit la expandarea deficitului bugetar). Pe fondul unei cereri de consum atenuate, deficitul comercial a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele 12 luni, dar a rămas considerabil (-2,26 miliarde euro).
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a staționat clar pe minus, unde se va afla o perioadă destul de îndelungată de timp. Oprirea scăderii ei vine în acord cu evoluția productivității muncii industriale, ușor pozitivă ca medie lunară de la începutul anului. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut, față de aceeași lună a anului trecut, cu circa 4% (date ajustate sezonier) în noiembrie.
Fabricarea substanțelor și produselor chimice, la coada clasamentului
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat extracția petrolului brut și a gazelor naturale (+12,4% nominal și +2,4% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmată de fabricarea produselor din tutun (+11,3% nominal și +1,4% în termeni reali) și fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+11,2%, respectiv +1,3%).
Toate celelalte sectoare de activitate s-au situat pe minus în termeni reali. Valori negative ceva mai reduse ale puterii de cumpărare s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (-1,1%), serviciile administrative şi activități suport (-1,8%), comerț (-1,8%), cercetare-dezvoltare (-2,4%), fabricarea autovehiculelor (-2,6%), agricultură (-2,7%) și comerț (-2,9%).
Ușor peste media națională pe economie (-5,1%) au mai fost angajații din telecomunicații (-4,8%) distribuţia apei, salubritate, deşeuri (-4,7%) și producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă etc. (-4,1%). Construcțiile (-6,9%) au consemnat valori relativ reduse, în pofida faptului că au contribuit în mare măsură la păstrarea ritmului pozitiv de creștere economică.
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost sub cota zero chiar și în termeni nominali, în administrația publică (-2,1%, de unde -10,8% în termeni reali) și învățământ (-2,8%, respectiv -11,5% în termeni reali, adică penultima poziție la nivel național), cu sănătatea ușor pe plus nominal (+1,5%, de unde -7,5% în termeni reali).
Pe ultimul loc, cu o scădere de -14,6% în termeni reali (!), apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-6,3% nominal, singurul domeniu privat cu salariu mediu diminuat). Este domeniul de activitate pe care avem cel mai mare deficit comercial sectorial, ajuns conform datelor oficiale publicate de INS la 12,4 miliarde euro (42% din minusul schimburilor externe de mărfuri) după primele 11 luni din 2025.
| Știri BVB