de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna februarie 2025 a fost de 8.932 lei, cu 22 lei mai mare (+0,2%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 23 lei (+0,4%), până la 5.351 lei (1.153 euro nominal la cursul din martie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,02% și al unui avans nominal de 9,7%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 4,5%, aceeași valoare ca în luna anterioară. Sub nivelurile din 2024, ca urmare a unui efect de bază pronunțat, dar mult peste creșterea economică de anul trecut (+0,8%, conform variantei provizorie 2 a INS).

Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu s-a situat la nivelul de 1.786 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a scăzut cu 1,1 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 249,3%.

Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a consemnat s-a menținut, pe fondul scăderii productivității muncii industriale. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 3,7% mai mare în primele două luni din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior (valoare ajustată sezonier), an în care deficitul comercial a urcat la peste 33 miliarde euro.

Fabricarea substanțelor și produselor chimice, pe minus chiar și în termeni nominali

Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat sectorul de intermedieri financiare și asigurări (+20,7% nominal și +15% ca putere de cumpărare), urmată de telecomunicații (17,6%, respectiv 12%). Podiumul a fost completat de sănătate și asistență socială (+14,3%, respectiv +8,9%).

Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar, ca avans al puterii de cumpărare, sectorul de distribuție a apei, salubritate, deșeuri (+7,9%), HoReCa (+7,8%), serviciile administrative şi activitățile suport (+7,7%) și segmentul de cercetare-dezvoltare (+7,4%). Industria prelucrătoare a înregistrat, per total, o creștere salarială în termeni reali de 5,9%.

În timp ce administrația publică a coborât în clasamentul de profil ( deși s-a menținut ușor peste media pe economie, cu 4,8% față de 4,5%), urmare a stopării indexărilor de început de an, învățământul a consemnat un recul până la +2%, după ce dominase creșterile salariale din anul anterior (efectul de bază a jucat un rol important în acest sens).

De reținut menținerea în domeniul negativ ca putere de cumpărare (-2,1%) din sectorul IT (altminteri tot primul ca medie a veniturilor lunare), aflat în declin după o perioadă înfloritoare. Precum și valorile semnificativ coborâte înregistrate în tranzacțiile imobiliare (-2,2%) și construcții (-3,9%), unde avansul nominal al salariilor nete a fost modic.

Pe ultimul loc, în scădere chiar în termeni nominali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-1,2% nominal și -5,9% ca putere de cumpărare), exact sectorul pe care avem cel mai mare deficit comercial (41% din minusul total consemnat pe primele două luni în comerțul exterior) , ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie.