Povara trebuie transferată integral în sectorul public, în perioada următoare, pentru reducerea deficitului bugetar, prin diminuarea risipei şi prin reforme, deoarece acest lucru este prevăzut şi în planul de guvernare: toată lumea plăteşte, a transmis, marţi, economistul Iancu Guda, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.”
“Mesajul este, aşa cum s-a şi transmis public, de acum încolo fără alte creşteri de taxe. Povara trebuie transferată integral în sectorul public, prin reducere de risipă, prin reforme, pentru că, până la urmă, aşa spune şi planul de guvernare: toată lumea plăteşte. Deci, după ce sectorul privat a suportat, trebuie neapărat să se reducă şi risipa în sectorul public. Cheltuim cu aproape 30% mai mult decât veniturile de la buget în 2024, diferenţa a scăzut la 23% în 2025. Tot trebuie să continuăm pe acest drum al ajustării şi al responsabilităţii fiscale, astfel încât, până în 2030, să ajungem la un deficit mai mic de 3%”, a afirmat Guda, la o conferinţă organizată de Romanian Business Leaders, potrivit Agerpres.
În altă ordine de idei, economistul a susţinut că sistemul de impozitare pentru microîntreprinderi introdus în 2017 nu a contribuit la accelerarea reinvestirii profitului, ci doar s-au dat dividende mai mari.
“Apropo de impactul plafonului la microîntreprinderi în 2017, dacă ne uităm pe creşterea curbei de accelerare a cifrei de afaceri, n-a avut niciun impact, deci n-a contribuit la accelerarea reinvestirii, nu ştiu, a profitului în companie…. S-au dat dividende mai mari, asta a fost realitatea. Dacă luăm curba companiilor înfiinţate în 2010 la cât au ajuns ele în 2020 sau a companiilor înfiinţate în 2015 la cât au ajuns ele în 2024, tot la 2,6 milioane de lei, diferenţa venind din inflaţie. Deci, realitatea a fost că atunci când a fost taxată microîntreprinderea până la un milion (plafonul de venituri anuale până la care o firmă este inclusă în categoria microîntreprinderilor, respectiv un milion de euro – n. r.) – când a fost considerată microîntreprindere (din 2018 – n. r.) -, ştiţi ce s-a îmbunătăţit? A crescut profitul companiilor, adică n-au mai pus cheltuieli de interes personal pe firmă. Voi ştiaţi că înainte de 2015 o microîntreprindere făcea pierdere de 2% şi în 2018 – 2010 deja făcea profit de 25%? Cum se poate ca o microîntreprindere de la minus 2 la plus 25% să-şi arate deodată aşa profit?”, a arătat acesta.
Practic, singurul aspect benefic al taxării pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor a fost faptul că firmele şi-au arătat profitul.
“Taxarea la cifra de afaceri pentru micile companii – singurul aspect benefic a fost acela că n-au mai încărcat cheltuieli de interes personal pe firmă şi au arătat profitul. Dar nu asta este calea să arătăm transparenţă şi să reducem economia subterană, că se tratează efectul, nu cauza. Calea este să fim corecţi în business, cu taxe corecte, iar microîntreprinderile sub 100.000 de euro sunt taxate în continuare la cifra de de afaceri. Deci, pentru micile companii la început, când încep business-ul, este un regim comparabil cu alte ţări din Uniunea Europeană, însă taxele pe business, în ciuda acestor creşteri, sunt mai mici decât ce se întâmplă în Uniunea Europeană: impozit pe profit de 16%, media europeană e 23%, impozitul pe dividende este tot 16%, media europeană este de 24%. Şi cred că este necesar în continuare să avem o taxare mai mică pe companii şi, privind în viitor, nu văd ce alte taxe mai pot fi crescute, adică deja s-au aliniat”, a adăugat Iancu Guda.
Analiza a fost realizată pe baza a milioane de situaţii financiare din ultimii ani şi oferă o radiografie relevantă şi actualizată a mediului antreprenorial românesc.
| Știri BVB