Pe 12 aprilie, Andrei Rădulescu a susținut o prezentare Keynote la Conferința Internațională Inteligența Artificială, Știința Datelor și Biotehnologia, la New York, pe tema „Economia mondială în era inteligenței artificiale: transformări, perspective și provocări”.
Autor: Andrei Rădulescu
În perioada Marilor Transformări în economia mondială (care a început odată cu declanșarea pandemiei coronavirus), implementarea inteligenței artificiale reprezintă o provocare fără precedent pentru umanitate, având în vedere resursele necesare (energie și pământuri rare), precum și riscurile asociate, în termeni de siguranță (securitate cibernetică), piața forței de muncă (posibila creștere a șomajului), divergențe (între țări, dar și în interiorul acestora) și inegalitate în societate.
Este unanim acceptat faptul că inteligența artificială va transforma fluxurile din economia reală și financiară, va genera șocuri fără precedent din perspectiva productivității și va stimula capitalul uman, așa cum a subliniat recent profesorul Fei-Fei Li de la Universitatea Stanford.
În prezent, inteligența artificială a devenit principala resursă strategică (similar rolului petrolului în secolul trecut), iar implementarea acesteia reprezintă un șoc simetric, dar cu consecințe asimetrice, având în vedere diferențele în ceea ce privește accesul la resursele necesare: infrastructură (energie, pământuri rare), capital uman calificat și guvernanță.
Dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale au loc într-un mediu internațional complex, turbulent, riscant și haotic, dominat de tensiuni geopolitice, schimbarea fundamentală a încrederii în ordinea internațională post–Al Doilea Război Mondial, ritmuri reduse de creștere economică și tendința de majorare a raportului datorie publică/PIB. Evidențiez erodarea multilateralismului, reflectată de scăderea gradului de deschidere din economia mondială în ultimii ani, conform estimărilor realizate pe baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), reprezentate în graficul următor.
În acest context, implementarea inteligenței artificiale este întâmpinată cu o speranță fără precedent, nu doar de companii, dar și de gospodării și de autoritățile responsabile cu implementarea politicii economice din întreaga lume. Acest lucru este confirmat de creșterea finanțării externe pentru companiile private de inteligență artificială pe plan mondial, pentru al doilea an consecutiv în 2025, cu un ritm anual în accelerare la 55%, conform estimărilor Our World in Data, prezentate în graficul următor.
SUA (prima economie a lumii, cu o pondere de peste 26% la PIB mondial) se află în prim plan și din perspectiva implementării inteligenței artificiale. Pe de o parte, ponderea SUA în finanțarea externă a companiilor private din sectorul inteligenței artificiale se apropie de 80%, după cum se poate observa în graficul de mai sus. Pe de altă parte, SUA concentrează aproximativ 55% din capacitatea IT pe mapamond, potrivit estimărilor Centrului de Cercetare a Politicilor Economice (CEPR).
Este dificil de estimat impactul Revoluției Inteligenței Artificiale asupra economiei mondiale în viitor, mai ales având în vedere nivelul ridicat de incertitudine și lipsa coordonării între cele mai mari blocuri economice în ceea ce privește implementarea. Cu toate acestea, mai multe instituții au implementat deja modele pentru a prognoza valoarea adăugată rezultată din acest progres tehnologic. De exemplu, în 2025, experții de la Price Waterhouse Coopers (PWC) au estimat o contribuție a inteligenței artificiale la economia mondială de aproximativ 15,7 trilioane USD până în 2030. Pe de altă parte, Fondul Monetar Internațional (FMI) a evidențiat că adoptarea inteligenței artificiale este de 10 ori mai rapidă decât revoluțiile anterioare și va afecta aproximativ 40% din locurile de muncă la nivel global.
Cu siguranță, implementarea inteligenței artificiale va determina o îmbunătățire a contribuției productivității multifactoriale la ritmul anual potențial de creștere economică pe viitor. Statele Unite vor beneficia cel mai mult, având în vedere investițiile masive în inteligență artificială și tendința de majorare a contribuției productivității multifactoriale la ritmul anual potențial de creștere în ultimii ani, conform estimărilor mele econometrice, prezentate în graficul următor.
În China (a doua cea mai mare economie a lumii), implementarea inteligenței artificiale reprezintă vectorul care ar putea declanșa o schimbare a ritmului anual potențial de creștere, prin îmbunătățirea productivității multifactoriale. În acest context, evidențiez eforturile factorilor de decizie de la Beijing, cu accent pe noile forțe productive de calitate.
Nu în ultimul rând, inteligența artificială reprezintă și o șansă pentru Europa de a-și transforma economia, care a suportat cea mai mare notă de plată a șocurilor globale de la începutul acestui secol, aspect reflectat de dinamica modestă a productivității multifactoriale, conform estimărilor econometrice, prezentate în graficul următor.
La finalul acestui articol, subliniez faptul că economia mondială ar putea maximiza beneficiile acestui progres tehnologic, dacă și numai dacă, inteligența artificială este implementată într-o manieră coordonată, în cadrul unor acorduri multilaterale, cu o reglementare echilibrată și proiecte menite să contracareze externalitățile, inclusiv costurile sociale și riscurile de securitate cibernetică.
| Știri BVB