Ministerul Dezvoltării a publicat pe pagina sa, în transparență decizională, proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind măsurile din administrație, în varianta agreată de coaliție.
”Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor” – a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
În administrația publică locală, măsurile propuse sunt în continuare o reducere cu 30% din totalul posturilor aprobate, care va genera, la nivel național, o reducere de 10% a posturilor ocupate pe ansamblul autorităților administrației publice locale. În acest an tranzitoriu, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.
Conform proiectului de act normativ, se prevede o disciplină financiară mai bună și o reducere a cheltuielilor de personal pentru administrația publică centrală de 10%. Conform deciziei coaliției, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, proiectul pus în transparență decizională prevede excepție de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii. De exemplu, conform măsurilor propuse, ar crește vârsta de pensionare pentru militari, în sistemul de învățământ va fi redus sporul pentru doctorat, iar în sistemul sanitar, între altele, va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor și un sistem de salarizare după performanță. Reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calul la efectuarea reducerii totale de 10%.
Proiectul de act normativ, în varianta sa actuală, a fost pus în transparență decizională pe pagina Ministerului Dezvoltării la link: https://shorturl.at/33fTm.
Schimbări preconizate
Proiectul de act normativ reglementează unele măsuri fiscal-bugetare şi are drept scop creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creşterea veniturilor astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice. Pentru atingerea scopului este necesar să fie instituite o serie de măsuri, astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, fiind necesară atât diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, cât şi o creştere a veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale.
I. Măsuri pentru eficientizarea activității în administrația publică
1.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare
1.1. În domeniul descentralizării prin prezentul act normativ se urmărește simplificarea și accelerarea semnificativă a procesului de descentralizare administrativă. Modificările și completările propuse au în vedere eliminarea pașilor birocratici care generează întârzieri nejustificate și care sunt consumatori excesivi de resurse fără a contribui substanțial la îmbunătățirea procesului decizional și/sau la implementarea efectivă a transferului de competențe către autoritățile administrației publice locale. Astfel, se propune eliminarea cerințelor legate de strategiile de descentralizare, de analizele de impact și de fazele-pilot simplificând transferul de competențe prin limitarea acestuia exclusiv la elaborarea proiectelor de legi sectoriale, cu consultarea directă a ministerului coordonator al procesului de descentralizare și a structurilor asociative ale autorităților locale.
Prin aceste schimbări, se urmărește crearea unui cadru legislativ simplificat, coerent și operativ, capabil să sprijine și să accelereze procesul real de descentralizare, facilitând astfel atingerea obiectivului strategic de consolidare a autonomiei locale și de eficientizare a administrației publice.
Autoritățile administrației publice locale mențin posturile preluate pentru un timp, corelativ cu instituirea unei derogări temporare de la regulile OUG nr. 63/2010 privind încadrarea în limitele de personal și cheltuieli asigurând continuitatea serviciului public descentralizat.
1.2. În ceea ce privește consolidarea cadrului legal pentru asigurarea derulării Programului multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative, pentru a asigura predictibilitatea și coerența normelor privind obiectivele, beneficiarii și mecanismul de finanțare al Programului multianual, sunt reglementate la nivel de normă primară regulile esențiale privind derularea acestuia. Totodată, sunt stabilite reperele (detalierea obiectivelor, categoriile de activități finanțabile, precum și cadrul general privind funcționarea și derularea Programului multianual) care pot fi reglementate prin hotărâre a Guvernului. Această măsură previne astfel, potențialele ambiguități și contribuie la consolidarea bazei legale a finanțării acestui Program prin bugetul de stat.
1.3. Referior la procedura de atestare a inventarului, se propune înlocuirea ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice cu instituția prefectului în scopul eficientizării activității de verificare și emitere a unui punct de vedere. Având în vedere rolul acordat prefectului prin constituție, poziționarea sa la nivelul teritoriului și relația cu serviciile publice deconcentrate, apreciem că această înlocuire este de natură să determine scurtarea semnificativă a termenelor de soluționare, cu atât mai mult cu cât în situația imobilelor care fac obiectul unor proiecte pe fonduri europene, termenele pentru depunerea documentelor sunt foarte scurte.
1.4. Referitor la trecerile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sau trecerile din proprietatea unei unități administrativ-teritoriale în proprietatea altei unități administrativ-teritoriale, se are în vedere eficientizarea cadrului normativ, în concordanță cu demersurile de gestionare a deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România, asigurându-se totodată premisele pentru furnizarea serviciilor publice la nivel local și implementarea corespunzătoare a proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile sau rambursabile.
În acest sens se au în vedere următoarele:
– reglementarea posibilității ca, în situația în care autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a) din Codul administrativ care au în administrare bunul respectiv nu dau curs solicitării de trecere a bunului din proprietate publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, autoritatea locală să aibă posibilitatea de a semnala Guvernului interesul public local cu privire la acel bun, prin intermediul unui memorandum privind oportunitatea luării măsurilor prevăzute de lege pentru trecerea bunului, inițiat de ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice. Situația va fi reglementată, de o manieră similară, și pentru bunurile din domeniul privat;
– eliminarea termenului maximal de 5 ani pentru prelungirea duratei de realizare a investițiilor în cazul trecerilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în vederea realizării unor obiective de interes public local și/sau județean, aceasta urmând a fi stabilită, de la caz la caz, de comun acord între autoritățile implicate, care sunt cele mai în măsură să aprecieze durata necesară finalizării investițiilor, în funcție de specificitatea fiecărei spețe și de interesul public național și local. Suplimentar simplificării și flexibilizării procedurilor, această reglementare permite o mai bună protejare a interesului public local și național și evitarea plății unor despăgubiri de la bugetul de stat.
– punerea în acord a normelor Codului administrativ cu legislația specifică care reglementează denumirea și perioada de implementare a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, care să permită utilizarea mecanismului juridic propus referitor la trecerea unui bun din domeniul public al statului, care este înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi care nu este înscris în cartea funciară, în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, până la finalizarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030, fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Înscrierea în cartea funciară urmează să se realizeze ulterior trecerii, de către unitatea administrativ-teritorială care a dobândit dreptul de proprietate în urma procedurii de trecere, în termen de maxim 3 ani de la dobândirea dreptului de proprietate. Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile Codului civil (Legea nr.287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – art. 887 – Dobândirea unor drepturi reale fără înscriere (1) Drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moștenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege. (2) Cu toate acestea, în cazul vânzării silite, dacă urmărirea imobilului nu a fost în prealabil notată în cartea funciară, drepturile reale astfel dobândite nu vor putea fi opuse terților dobânditori de bună credință. (3) În cazurile prevăzute la alin.(1), titularul drepturilor astfel dobândite nu va putea însă dispune de ele prin cartea funciară decât după ce s-a făcut înscrierea.
– reglementarea procedurii de urmat în situația în care autoritățile administrației publice locale identifică, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care fac parte din domeniul privat al statului pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și care prezintă interes pentru autoritățile administrației publice locale, astfel încât toate părțile implicate să poată acționa în consecință și, pe de o parte, să se prevină degradarea imobilelor și cheltuieli de întreținere nejustificate la bugetul de stat și, pe de altă parte, să se permită utilizarea bunurilor în interesul comunităților locale. În situația în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunurilor, ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice procedează la evaluarea bunului, iar costurile cu evaluarea bunului se recuperează de la autoritățile administrației publice locale.
– reglementarea posibilității ca, în situația trecerii unui bun din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale în vederea deservirii unui interes public local, plata contravalorii bunurilor să se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de trecere, într-una sau în mai multe tranșe, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale până la efectuarea integrală a plății. În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din totalul sumei. Situația este reglementată, de o manieră similară, și pentru trecerea unui bun din proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale în proprietatea privată a altei unități administrativ-teritoriale.
– reglementarea posibilității de trecerea a unui bun mobil din proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale în proprietatea privată a altei unități administrativ-teritoriale, fără plata contravalorii bunurilor, în cazul în care bunul a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
În acest context, reglementarea propusă oferă o alternativă de natură să soluționeze o disfuncționalitate stringentă, care s-a accentuat în condițiile extraordinare ale lipsei cronice a resurselor financiare de la nivelul administrației publice centrale și deficitului bugetar excesiv, și prezintă o serie de avantaje importante, respectiv:
– permite statului să dea curs prompt unei solicitări a unității administrativ-teritoriale de satisfacere a unui interes public județean/local și să ofere o alternativă de susținere a consolidării serviciilor publice la nivel local care nu grevează suplimentar bugetul de stat;
– permite conservarea și exploatarea corespunzătoare a bunului și evitarea degradării și devalorizării acestuia, fără a se genera costuri nesustenabile de întreținere/restaurare/eventuale litigii la bugetul de stat;
– facilitează accesul la fonduri nerambursabile pentru consolidarea unor servicii publice la nivel local și permite implementarea proiectelor în conformitate cu prevederile cererilor de finanțare aprobate;
– contribuie la realizarea cadastrului general, prin faptul că unitățile administrativ-teritoriale vizate au interesul și obligația de a înscrie bunul în termenul prevăzut.
1.5. Referitor la redevențe, se are în vedere ca redevența obținută prin concesionare să vizeze, în mod explicit, activitățile de exploatare a terenurilor agricole aflate în proprietatea statului, conform procentelor deja stabilite, deoarece redevențele miniere sunt deja reglementate expres în Legea minelor. De asemenea se propune ca agenții economici să plătescă redevența ca și până acum, la bugetul de stat, iar direcțiile generale ale finanțelor publice, să vireze lunar la unitățile administrativ-teritoriale, suma din cota prevazută de lege, asemănător virării cotei din impozitul pe venit. Prin aceasta propunere se simplifică procedura, întrucât agenții economici nu mai fac declarații, nu sunt implicați în virarea sumelor conform cotelor partajate și doar trezoreria face operațiunile de virare. În plus, se acordă competențe autorităților administrației publice locale pentru a verifica concordanța dintre prevederile contractuale și situația faptică.
1.6. În domeniul închirierii bunurilor proprietate publică și privată a statului și ale unităților administrativ teritoriale propunerea de reglementare vizează introducerea unor excepții de la închirierea prin licitație publică reglementată în Codul administrativ, pentru a se eficientiza și debirocratiza procedura de atribuire a contractului de închiriere și pentru a se permite unor autorități sau instituții publice să poată închiria bunuri proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în vederea desfășurării unor activități legate de deservirea interesului public național sau, după caz local. În acest context, prezentul act normativ își propune debirocratizarea, simplificarea și eficientizarea procedurilor de închiriere a bunurilor proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, astfel încât, pe de o parte, să se evite discriminarea autorităților și instituțiilor publice în procesul de atribuire și, pe de altă parte, să se asigure exploatarea eficientă a bunurilor destinate închirierii, raportat la specificul lor și eforturile de atribuire.
Astfel, se are în vedere reglementarea posibilității ca bunurile proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale să poată fi închiriate fără organizarea unei licitații publice, pe bază de procedură specifică aprobată de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu respectarea unor condiții minimale reglementate, într-o serie de situații specifice: când titularul dreptului de închiriere este o autoritate sau instituție publică a administrației publice centrale sau locale sau un operator privat în subordinea acesteia care are ca obiect de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivului bun, dar numai până la finalizarea privatizării acestuia; când închirierea are caracter ocazional, pe o perioadă de cel mult 45 de zile, fără posibilitate de prelungire; în cazul bunurilor cu destinația de garaje, locuri de parcare sau alte bunuri similare, care nu au destinații comerciale și pentru care, prin procedura specifică aprobată, este prevăzută o chirie fixă și sunt stabilite condiții de eligibilitate a titularului dreptului de închiriere; în cazul locuințelor de serviciu; în cazul suprafețelor de dimensiuni mici (maxim 10mp); în cazul în care chiriașii sunt titularii unor drepturi de preemțiune stabilite prin lege. De asemenea se instituie dreptul Ministerului Afacerilor Externe să elaboreze norme proprii privind închirierea bunurilor imobile din străinătate aflate în administrare.
1.7. În domeniul personalului din administrația publică propunerea de reglementare se raportează, în principal, la prevederi din Titlul II Statutul funcționarilor publici din cuprinsul Părții a VI-a din OUG nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. Modificările și completările aduse de prezentul proiect de act normativ au ca scop crearea unui cadru legal care să sprijine un management performant al resurselor umane din administrația publică, bazat pe principiile performanței și meritocrației. Noul cadru legal va oferi o soluție optimă în contextul național actual pentru creșterea performanței resurselor umane din administrația publică, adaptabile la schimbare și orientate către cetățeni.
Acest deziderat necesită crearea unui mediu profesional care să pună valoare pe competență, performanță și merit și care să ofere angajaților un parcurs de carieră clar, echitabil, motivant și competitiv. Un sistem performant de management al resurselor umane trebuie să permită angajaților să înțeleagă și să-și asume rolul pe care îl îndeplinesc atât în cadrul administrației, cât și în societate și să își dezvolte propriile competențe profesionale în acest sens. Trebuie, totodată, să creeze cadrul în care angajații se simt motivați să se perfecționeze, să performeze și să devină profesioniști în domeniul lor de activitate.
Prezenta reglementare își propune dezvoltarea și diversificarea abilităților de management[1] și de leadership[2] la nivelul înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere din administrația publică centrală, prin introducerea unui sistem de mandate limitate și de mobilitate orizontală/rotație, la nivelul acestor posturi, diferențiat – obligatoriu sau voluntar – în funcție de sensibilitatea posturilor, consolidând astfel managementul performanței bazat pe competențe, ducând la reducerea/evitarea politizării funcției publice sau la menținerea în aceleași funcții, vulnerabile la acțiuni/influențe externe administrației publice (în domenii precum achiziții publice, resurse umane, control etc.). Astfel, măsura va contribui și la creșterea, pe această cale, a prestigiului funcției publice.
În subsidiar se va urmări restrângerea numirilor pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere la situațiile și perioadele în care respectivele posturi nu pot fi ocupate prin: recrutare, promovare, rotație sau transfer.
Pentru funcțiile publice corespondente înalților funcționari publici și pentru funcțiile publice de conducere sensibile din administrația publică centrală se vor introduce prevederi privind:
a) exercitarea acestor funcții în baza unor mandate limitate;
b) realizarea unor evaluări multianuale a performanțelor profesionale individuale, bazate pe evaluarea performanțelor de management, printr-o procedură de evaluare reglementată printr-o anexă nouă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare (anexa nr. 62);
c) reglementarea unei noi forme de modificare a raporturilor de serviciu, respectiv mobilitatea prin rotație și reglementarea modalității de realizare a acesteia într-o anexă nouă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare (anexa nr. 11), aplicabilă în mod obligatoriu. Schimbările preconizate urmăresc în primul rând să creeze premise pentru dezvoltarea competențelor de management ale înalților funcționari publici și funcționarilor publici de conducere din cadrul administrației publice centrale care ocupă funcții sensibile și să crească motivația pentru performanță administrativă, prin aceea că se introduc evaluări multianuale ale performanțelor pe baza unor planuri de management elaborate chiar de funcționarii publici ce ocupă funcții publice din categoria înalților funcționari publici și funcții publice de conducere sensibile și armonizate cu planurile strategice sau de dezvoltare instituționale.
Mai mult decât atât, introducerea rotației voluntare în funcții publice de conducere creează o nouă opțiune pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice sensibile pentru dezvoltare profesională. Aceștia vor putea să se rotească voluntar pe alte funcții publice de conducere decât cele ocupate, atât ca modalitate de a-și dezvolta suplimentar competențele, cât și ca modalitate de a transfera bune practici de management de la o autoritare sau instituție publică la alta. Introducerea acestei modalități de modificare a raporturilor de serviciu este bazată pe bune practici identificate la nivel european.
Diferențele privind aplicarea prevederilor referitoare la rotația obligatorie pentru diferitele categorii de înalți funcționari publici sunt justificate de tipurile de riscuri de incidente de integritate, încălcare a standardelor de integritate și de politizare la care aceștia sunt supuși conform analizelor realizate de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), dar și de către alte instituții și organizații naționale și internaționale, materializate prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor aferente acesteia. Politicile preventive promovate prin strategie acoperă o mare varietate de aspecte, având drept scop formarea unei culturi a integrităţii, strategia fiind corelată cu toate instrumentele internaţionale anticorupţie la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI). În acest sens, SNA reuneşte măsurile de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, reglementate de diverse acte normative referitoare la: codul etic/deontologic/de conduită, consilierul de etică, declararea averilor, declararea cadourilor, conflictele de interese, incompatibilităţile, transparenţa în procesul decizional, accesul la informaţii de interes public, protecţia avertizorului în interes public, interdicţiile post-angajare în cadrul instituţiilor publice (pantouflage), funcţiile sensibile, gestionarea riscurilor de integritate şi evaluarea ex- post a incidentelor de integritate.
În stabilirea noilor reguli privind mandatele pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții sensibile a fost luat în calcul și faptul că mobilitatea înalților funcționari publici și a celor de conducere din categoria funcțiilor sensibile este necesară, dar fără să fie corelată cu schimbările politice pentru a nu conduce la instabilitate.
Totodată, având în vedere criza economică și financiară în care se află România, angajamentul Guvernului privind reducerea și eficientizarea aparatului de stat, precum și necesitatea diminuării cheltuielilor publice destinate aparatului de lucru al Guvernului prin proiectul de act normativ se propune desființarea funcției publice de inspector guvernamental.
Prin derogare de la art. 519 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, inspectorii guvernamentali ale căror raporturi de serviciu încetează intră de drept în corpul de rezervă al funcționarilor publici.
Prin proiectul de act normativ se propune, de asemenea:
– revenirea la normele de structură organizatorică pentru serviciu, direcție, direcție generală de dinainte de modificarea adusă prin Legea nr. 296/2023 și se stabilește aplicarea similară a acestor normative și pentru personalul contractual; corelativ art. XXI din Legea nr. 296/2023 se abrogă;
– modificarea componenței comisiilor de concurs în sensul participării, la cerere, a reprezentanților Agenției Naționale a Funcționarilor Publici doar pentru concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor de conducere;
– reglementarea posibilității ca membrii Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici să fie nominalizați și din rândul funcționarilor publici de conducere;
– simplificarea procedurii transferului în interesul serviciului, păstrând obligația autorităților și instituțiilor publice de publicare a unui anunț privind demararea procedurii de transfer doar pentru transferul la cerere;
– introducerea normelor prin care să se reglementeze realizarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pe bază de competențe (anexa nr. 61) care să stabilească în mod concret modalitatea de desfășurare a întregului proces de evaluare. Având în vedere obiectivul principal de operaționalizare și aplicare a cadrelor de competențe, realizarea acestuia presupune reformarea procesului de evaluare anuală a performanțelor individuale, în corelare cu Jalonul 418 revizuit, astfel încât acesta să permită evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale, utilizând cadrele de competențe generale și nivelurile de complexitate aferente, precum și descriptorii și indicatorii comportamentali aferenți acestora, astfel cum sunt prevăzuți în art. 17 din anexa nr. 8 la Codul administrativ;
– se are în vedere, totodată, ca indicatorii de performanță utilizați în evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale să includă cel puțin următorii indicatori, a căror pondere cumulată să reprezinte cel puțin 50% din ponderea alocată fiecărui obiectiv, respectiv:
a) gradul de complexitate a lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
b) gradul de implicare în realizarea lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
c) număr de lucrări sau sarcini efectuate anual raportat la numărul zilelor lucrătoare din anul pentru care se face evaluarea.
– evaluarea fiecăruia dintre indicatorii prevăzuți urmează a se realiza pe baza unei grile de notare prin acordarea unei note de la 1 la 5.
Evaluarea fiecărui dintre indicatorii prevăzuți urmează a se realiza pe baza unei grile de notare prin acordarea unei note de la 1 la 5.
– se are în vedere introducerea la un interval de 4 ani, a verificării cunoștințelor funcționarilor publici privind actele normative identificate prin fișa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat, necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor, ca parte integrantă a procesului de evaluare. Prin excepție, conducătorul autorității sau instituției publice poată să dispună verificarea anuală a cunoștințelor privind actele normative identificate prin fișa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat;
– se introduc norme tranzitorii/derogări care să clarifice modalitatea de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru anii 2025 și 2026
– se reglementează posibilitatea ca membrii Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici să fie nominalizați și din rândul funcționarilor publici de conducere, având în vedere numărul redus de înalți funcționari publici încadrați în prezent, aspect care a condus la neconstituirea acestei comisii.
– posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial, în alte situații limitative decât cele prevăzute la art. 378, prin reglementarea posibilității exercitării raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, în situația reorganizării acestora, dacă atribuțiile corespunzătoare postului pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.
– posibilitatea ca funcționarii publici definitivi numiți în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul aceleiași autorități publice, unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.
– în mod corelativ, prin completarea art. 94 alin. (21) cu o nouă literă, lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare, se reglementează că nu se află în situație de incompatibilitate funcționarii publici care exercită raporturi de serviciu cu timp parțial în cadrul autorităților administrației publice locale sau instituțiilor publice subordonate, după caz, potrivit art. 3781 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Prezentul act normativ include și 3 anexe, prevăzute ca anexe la Codul administrativ, două dintre acestea fiind dedicate revizuirii procesului de evaluare, prin clarificarea evaluării pe bază de competențe, respectiv prin instituirea evaluării multianuale pentru evaluarea performanțelor individuale ale funcționarilor publici de conducere din administrația publică centrală care ocupă funcții sensibile. Cea de-a treia anexă include norme privind mobilitatea prin rotație a înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere din administrația publică centrală care ocupă funcții sensibile.
Pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de act normativ propune și reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale. Menționăm faptul că această măsură a fost avută în vedere pentru realizarea de economii substanțiale care reprezintă cheltuielile ocazionate de salarizarea personalului vizat.
Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei.
Totodată, se propune optimizarea derulării deschiderii procedurii succesorale de către secretarul general al unității administrativ-teritoriale în sensul aprobării prin ordin al ministrului care coordonează domeniul administrației publice a formularelor specifice pentru derularea acestei proceduri. Prin această măsură se preconizează creșterea veniturilor la bugetele locale de la moștenitori pentru bunurile autorilor decedați.
2.Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și completările ulterioare:
Prin proiect se propune eliminarea unui format unitar privind dimensionarea structurilor de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului la nivelul autorităților administrației publice locale, în funcție de necesitățile stabilite conform specificului local, pentru a permite respectarea principiului consituțional al autonomiei locale, administrative și financiare.
Astfel, reglementarea propusă nu mai prevede obligativitea organizării structurilor de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului sub forma de direcție generală/direcție/serviciu/compartiment, în funcție de rangul unității administrativ-teritoriale.
3. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, se modifică pentru a permite dimensionarea structurilor la nivelul autorităților administrației publice locale în funcție de necesitățile stabilite conform specificului local. Astfel, se propune stabilirea numărului de auditori interni în sistem asociativ prin raportare la un număr mai mare de unități administrativ-teritoriale, respectiv 10.
4. Prin proiect se propune ca la nivelul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice din cadrul instituțiilor publice (reglementat prin Legea nr. 98/2016) cel puțin o persoană să aibă studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor, față de prevederile actuale care impun minimum trei persoane, dintre care cel puțin două treimi având studii superioare, precum și specializări în domeniul achizițiilor.
Având în vedere constrângerile bugetare, care impun o utilizare rațională a fondurilor publice, sunt necesare demersuri de gestionare a deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România se permite dimensionarea structurilor la nivelul autorităților administrației publice locale.
Totodată, prin proiect se propune abrogarea prevederilor legale care stabilesc condițiile de organizare ale compartimentelor interne specializate în domeniul achizițiilor.
5. De asemenea, prin proiect se propune modificarea actelor normative care reglementează remunerarea conducătorilor instituțiilor subordonate din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Astfel, se introduce un plafon explicit al salariului președintelului Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, care nu poate depăși 0,9 din indemnizația ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației (Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare). Astfel, reducerea anuală a cheltuielilor este estimată la aproximativ 190.812 lei brut prin limitarea salariului președintelui A.N.R.S.C.
Totodată, se propune reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe. Astfel, numărul membrilor consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (prevăzut de Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare) se propune a fi redus de la 9 la 5 membrii, iar numărul membrilor consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Locuințe (reglementat de Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, cu modificările și completările ulterioare) se reduce de la 5-7 membrii la 5 membrii. Astfel, economia anuală rezultată determinată de reducerea membrilor din consiliile de administrație de la cele două agenții este de 410.444 lei.
6. Totodată, pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice de la nivel central o altă măsură propusă este aceea ca începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentului act ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice de la nivelul administrației publice centrale pot prelua integral sau parțial exercitarea atribuțiilor compartimentelor suport de la ordonatorii secundari de credite și de la ordonatorii terțiari de credite, după caz, aflați în subordinea sau coordonarea acestora.
7. De asemenea, tot pentru eficientizarea activității instituțiilor prefectului se propune reducerea numărului maxim de posturi cu 25%, iar ministerul coordonator al activității prefectului va emite ordinul pentru stabilirea numărului maxim de posturi și structura posturilor aferente instituției prefectului în 15 zile de la adoptarea prezentului act normativ. Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează de către instituțiile prefectului până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Măsura reducerii cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe fiecare ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului.
8. Totodată, se propune ca în cazul bibliotecilor de drept public organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora să fie avizate doar de autoritățile tutelare, pentru a se asigura eficientizarea activității acestora.
II. Măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul local
Măsurile introduse prin prezentul proiect privesc mecanisme de creștere a încasării sumelor datorate bugetelor locale. Acestea au în vedere principiul echității și al proporționalității, astfel încât conformarea privind achitarea obligațiilor față de stat să fie aplicabilă tuturor persoanelor și nu doar celor care se conformează în mod voluntar prevederilor legale. Statul crează astfel pârghii pentru evitarea eludării prevederilor legale.
1. Prin modificările și completările Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare:
a) se stabilește că pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.
b) se reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.
În plus, se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.
În esență, aceste modificări urmăresc să clarifice modul de calcul al impozitului pentru construcții, încurajând respectarea legii și oferind o metodă clară de stabilire a impozitului pentru lucrările ilegale, precum și o penalizare pentru acestea.
c) se clarifică și se extinde cadrul legal privind impozitul pe clădiri, în special în ceea ce privește situațiile în care o clădire este edificată și utilizată fără respectarea integrală a procedurilor de autorizare. Astfel, se stabilește că impozitul se datorează nu doar pentru clădirile cu autorizație valabilă, ci și pentru cele construite cu autorizație expirată (dacă nu s-a solicitat prelungirea), precum și pentru cele edificate fără autorizație, dacă acestea sunt constatate de autorități până la 31 decembrie a anului anterior.
Aceasta asigură o mai bună evidență și fiscalizare a clădirilor, chiar și în cazul construcțiilor ilegale sau incomplete, contribuind la creșterea conformității fiscale și urbanistice.
d) se clarifică procedura pentru declararea clădirilor finalizate parțial, care nu au obținut prelungirea autorizației de construire. Clădirile trebuie declarate pe baza unui proces-verbal de recepție parțială, care atestă stadiul fizic și suprafața construită. Proprietarul care lucrează în regie proprie trebuie să notifice autoritatea locală.
Scopul este să asigure identificarea și impozitarea corectă a acestor clădiri parțiale, chiar dacă nu sunt finalizate sau nu au autorizație completă.
De asemenea, proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.
e) autoritățile administrației publice locale vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate. Imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare, cu scopul să îmbunătățească controlul și identificarea construcțiilor ilegale sau nedeclarate. Imaginile obținute sunt transmise ANCPI și instituțiilor subordonate acesteia pentru verificare tehnică a calității lucrărilor de aerofotografiere și fotogrammetrie în vederea integrării informațiilor referitoare la clădirile respective în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, fără atribuire de număr cadastral.
f) structurile specializate din urbanism și fiscalitate vor coopera pentru a transmite automat date despre autorizațiile de construire, valabilitatea și caracteristicile tehnice (suprafață, materiale), pentru a stabili corect impozitul, cu scopul să faciliteze și să automatizeze procesul de colectare a datelor pentru calcularea impozitelor, reducând birocrația și erorile.
Toate aceste modificări urmăresc să întărească controlul, transparența și corectitudinea înregistrării și impozitării clădirilor, inclusiv a celor construite ilegal sau parțial, utilizând tehnologii moderne și proceduri clare.
Corelativ cu modificările Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulteriare, vor fi realizate modificări și la nivelul Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru ca structurile specializate din urbanism să poată transmite automat date despre autorizațiile de construire, valabilitatea și caracteristicile tehnice (suprafață, materiale) în vederea stabilirii corecte a impozitului.
g) pentru mijloacele de transport achiziționate, înmatriculate și vândute în același an calendaristic, se stabilește un singur termen de plată a impozitului, respectiv data înstrăinării.
Se stabilește obligația proprietarului de a depune declarația de radiere în termen de 30 de zile de la radierea din circulație a mijlocului de transport și precizând că, din data de 1 ianuarie a anului următor radierii, acesta nu mai datorează impozit pentru acel mijloc de transport. De asemenea, se reafirmă obligația de a achita toate obligațiile fiscale restante până la data radierii. Totodată, dacă un contribuabil solicită în cursul anului fiscal radierea la cerere a unui mijloc de transport, iar în anul următor solicită reînmatricularea acestuia, atunci el datorează impozitul pe mijlocul de transport pentru întregul an fiscal în care vehiculul se reînmatriculează.
Scopul acestor modificări este clarificarea și simplificarea modalității de calcul și plată a impozitului pentru mijloacele de transport achiziționate și vândute în același an, prin stabilirea unui singur termen.
Îmbunătățirea procedurii de radiere din circulație, stabilind termene clare și responsabilități pentru proprietari, precum și eliminarea obligației de plată a impozitului după radiere.
În general, aceste modificări vizează eficientizarea administrării fiscale și reducerea eventualelor confuzii sau erori în procesul de impozitare a mijloacelor de transport.
Stabilirea obligațiilor de plată a impozitelor și taxelor locale se întemeiază pe principiul așezării juste a sarcinilor fiscale.
Măsurile propuse răspund nevoilor economice și sociale ale momentului, venind în sprijinul autorităților cu scopul creșterii veniturile bugetare și redistribuirii resurselor în mod mai eficient.
Aceasta permite corectarea facilităților considerate nesustenabile, contribuind la reducerea inechităților.
În final, aceste măsuri sunt luate pentru a alinia sistemul fiscal cu obiectivele de politică fiscală, economică și socială ale guvernului, asigurând o gestionare echilibrată și adaptată la condițiile actuale.
2. Totodată, se propun măsuri de completare și modificare a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:
a) se elimină din lista de informații considerate a fi secret fiscal informațiile referitoare la datele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, precum și alte detalii despre venituri, bunuri, plăți, conturi, transferuri de numerar, etc.
Lista de elemente considerate secret fiscal devine mai restrictivă, concentrându-se doar pe plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net și orice informații din declarații sau documente.
Scopul acestei modificări este să restrângă categoria informațiilor protejate ca secret fiscal, pentru a permite o mai mare transparență sau acces la anumite date pentru scopuri de control, verificare sau alte intervenții ale autorităților fiscale. Prin eliminarea anumitor categorii de informații, legea devine mai explicită în ceea ce privește datele ce pot fi divulgate sau utilizate în scopuri fiscale.
b) modificarea și completarea prevederilor privind obligaţia autorităţilor şi instituţiilor publice de a furniza informaţii şi de a prezenta acte are ca scop clarificarea și extinderea obligației organului fiscal central de a transmite organelor fiscale locale nu doar informații despre sursele de venit ale persoanelor fizice, ci și informațiile primite de la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, referitoare la actele translative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mijloacelor de transport, în scopul valorificării fiscale. De asemenea, se menționează clar procedura de încheiere și transmitere a protocolului de aderare la sistemul informatic PatrimVen, conform unor prevederi specifice ale actului normativ.
c) completarea dispozițiilor privind certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal local, în sensul că la dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport, cumpărătorii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală ce confirmă plata tuturor obligațiilor fiscale către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde au domiciliul. Alternativ, această prezentare poate fi înlocuită cu verificarea electronică a situației obligațiilor fiscale. Totodată, această completare extinde și situațiile în care actele sunt nule de drept.
Scopul acestei prevederi este de a asigura transparența și legalitatea procesului de dobândire a dreptului de proprietate, garantând că toate obligațiile fiscale au fost achitate înainte de transferul proprietății, contribuind astfel la buna gestionare a finanțelor locale și prevenirea evaziunii fiscale.
d) se modifică prevederile privind publicarea listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante – se extinde obligația organelor fiscale de a publica pe site-ul propriu atât listele debitorilor persoane juridice, cât și pe cele ale persoanelor fizice, care au obligații fiscale restante și cuantumul acestora, promovând transparența fiscală.
e) se clarifică modalitatea de publicare a listelor, specificând că pentru creanțele fiscale administrate de organele fiscale locale, publicarea se face prin dispoziție a autorității executive și în Monitorul Oficial Local, precum și detalii despre informațiile care trebuie menționate pentru persoanele fizice.
Introducerea unui nou alineat la art. 162 din Codul de procedură fiscală pentru publicarea informațiilor fiscale ale organelor fiscale locale în Monitorul Oficial Local contribuie la creșterea transparenței și la informarea publicului despre situația fiscală a debitorilor.
La dispozițiile privind publicarea listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante se introduce obligativitatea ca atât contribuabilii persoane fizice, cât și cele juridice, care au declarat și au plătit la termen obligațiile fiscale, fără restanțe, să fie incluși pe lista publicată pe site-urile oficiale ale organelor fiscale centrale și locale.
La nivelul organelor fiscale centrale, lista se publică conform ordinului președintelui A.N.A.F. iar în cazul organelor fiscale locale, aceasta se publică prin hotărâre a consiliului local. După aceste modificări și în Monitorul Oficial Local, la sub-eticheta „ALTE DOCUMENTE”, conform prevederilor administrative.
Pentru creanțele fiscale gestionate de organele fiscale locale, publicarea se face prin dispoziție a autorității executive.
În lista publicată sunt menționate și persoanele fizice, cu date precum numele, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal, pentru a asigura o transparență mai mare.
Scopul acestor modificări:
– creșterea vizibilității contribuabililor care își respectă obligațiile fiscale, promovând conformitatea fiscală;
– publicarea listei contribuabililor fără restanțe poate stimula alte persoane și entități să își plătească obligațiile la timp pentru a beneficia de această recunoaștere publică;
– stabilirea clară a modalităților de publicare la nivel central și local, inclusiv în Monitorul Oficial Local, pentru a asigura transparență și accesibilitate.
În esență, aceste modificări urmăresc creșterea transparenței fiscale și încurajarea comportamentului responsabil în achitarea obligațiilor fiscale, prin publicarea regulată și clară a listelor contribuabililor fără restanțe.
În ansamblu, urmăresc sporirea transparenței fiscale, facilitarea controlului social asupra respectării obligațiilor fiscale și îmbunătățirea gestionării informațiilor fiscale publice, atât pentru contribuabili, cât și pentru publicul larg.
3. Modificările și completările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aduc clarificări, astfel:
a) prin intermediul platformei gestionate de Direcția Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări vor fi oferite serviciile publice electronice, incluzând situația fiscală atât a vânzătorilor, cât cumpărătorilor, în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul. Această situație este valabilă și în situația în care un contribuabil radiază din circulație un mijloc de transport.
b) perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenția care a condus la suspendarea dreptului de a conduce. În cazul în care titularul permisului de conducere nu are domiciliul în România, acesta prezintă dovada achitării doar a amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce.
Aceste modificări au fost introduse pentru a încuraja și facilita regularizarea situației contravenienților, oferindu-le o motivație suplimentară de a-și achita toate datoriile către bugetul local. Astfel, modificarea urmărește să promoveze responsabilitatea civică și fiscală, contribuind în același timp la stabilitatea financiară a bugetului local, precum și dezvoltarea platformei gestionate de Direcția Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări.
Totodată, sunt aduse clarificări și completări referitoare la reglementările privind verificarea cunoștințelor despre regulile de circulație, suspendarea dreptului de a conduce și procedurile legate de acestea.
De asemenea, sunt aduse modificări la condițiile de reluare a dreptului de a conduce după suspendare, astfel, conducătorii auto pot relua dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie, cu excepția cazurilor în care dreptul a fost suspendat de o autoritate locală din motive legate de neplata amenzilor contravenționale. În cazul în care titularul permisului de conducere nu are domiciliul în România, acesta prezintă dovada achitării doar a amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce. Aceasta înseamnă că neachitarea amenzilor poate duce la suspendarea temporară a dreptului de a conduce, ca măsură de presiune pentru recuperarea creanțelor.
Modificările aduse clarifică procedura și condițiile pentru susținerea testului de verificare a cunoștințelor despre reguli, precum și pentru suspendarea și reluarea dreptului de a conduce în funcție de plata amenzilor.
Acestea sunt menite să asigure o mai bună aplicare a legii și să încurajeze plata amenzilor contravenționale, legat de condițiile de conducere pe drumurile publice.
4. Modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările și completările ulterioare vizează:
a) ajustarea cuantumului amenzilor în funcție de nivelul de autoritate emitentă a hotărârii și de gravitatea posibilă a contravenției, sporind limitele pentru autoritățile județene și ale Municipiului București precum și pentru cele locale. Aceasta poate avea ca scop o mai bună diferențiere a sancțiunilor și o adaptare la realitatea economică sau socială.
b) clarificarea situației în care contravenientul nu este prezent la momentul încheierii procesului-verbal sau refuză primirea acestuia, iar aceste împrejurări nu au fost înregistrate cu mijloace audio-video, atunci comunicarea se va realiza direct de către agentul constatator în termen de maximum două luni de la încheiere.
Scopul acestei modificări este de a asigura o modalitate clară și eficientă de comunicare în situațiile în care contravenientul refuză sau nu este disponibil pentru primirea procesului-verbal, chiar și atunci când nu există înregistrări audio-video care să ateste aceste împrejurări.
Astfel, se clarifică procedura de comunicare și se evită blocajele în procesul de transmitere a actului, contribuind la respectarea termenelor legale și la eficiența procesului contravențional.
c) se completează excepția privind posibilitatea ca, în domeniul oganizării și desfășurării adunărilor publice, în domeniul conviețuirii sociale, a ordinii și liniștii publice, în domeniul pazei obiectivelor și bunurilor, în domeniul regimului armelor și munițiilor, precum și în domeniul materiilor explozive, contravenientul să poată plăti jumătate din amenda aplicată în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, scopul fiind facilitarea achitării amenzilor și încurajarea soluționării rapide a sancțiunilor în acest domeniu. Aceeași posibilitate este instituită și în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții și urbanismului, cu excepția cazurilor în care sunt executate lucrări fără autorizație de construire sau desființare ori cu nerespectarea prevederilor acestora.
5. Prin propunerile de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare, se intenționează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de către instituția prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate.
În termen de 20 de zile de la publicarea ordonanței de urgență prefecții comunică numărul maxim de posturi astfel stabilit către fiecare unitate administrativ-teritorială. Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, aparatului de specialitate al consiliului județean, precum şi instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative se realizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026.
Prin aceste măsuri se crează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât și a resurselor bugetare ale autorităților administrației publice locale.
În același timp, având în vedere că numărul de locuitori din unele comune din România au depășit cu mult numărul de 20.000 se introduc două noi grupe: între 20.000 – 50.000 și peste 50.000 locuitori, care va permite acestora să aibă un număr mai mare de posturi care să deservească cetățenii ce locuiesc pe raza administrativ-teritorială a acestora.
De asemenea se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
d) numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.
6. Prin modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale se propune:
a) extinderea prevederilor legale referitoare la fondurile bugetare locale, introducând un nou fond denumit „Fondul de regenerare locală”. Acest fond va putea fi înscris în bugetele locale în proporție de până la 5% din totalul veniturilor încasate și va avea ca scop principal conservarea patrimoniului imobiliar valoros din punct de vedere cultural, istoric și arhitectural.
De asemenea, se prevede posibilitatea majorării acestui fond în cursul anului, cu aprobarea autorităților competente, pentru a sprijini activitățile de protejare și valorizare a patrimoniului local.
Astfel, aceste modificări urmăresc consolidarea resurselor financiare dedicate conservării și regenerării patrimoniului cultural și istoric al comunităților locale.
b) se interzice stabilirea oricărei taxe locale sau speciale pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală și a adeverințelor necesare pentru obținerea cărții de identitate.
c) se stabilește obligația Guvernului de a adopta un proiect de act normativ cu putere de lege, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor și a ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice care să vizeze reglementarea posibilității de externalizare a serviciilor de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale, stabilind, în acest scop, condițiile pentru a recurge la externalizare, condițiile atribuirii serviciilor, inclusiv competența și procedura de colectare;
d) se reglementează faptul că deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale. Organul fiscal trebuie să notifice debitorul în termen de 15 zile despre obligație și momentul pierderii dreptului de a conduce.
Termenele se calculează conform Codului Civil, iar Ministerele Finanțelor și Afacerilor Interne vor adapta și interconecta sistemele informatice pentru aplicare.
e) în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, se propune ca toate unitățile administrativ-teritoriale trebuie să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP). Autoritatea pentru Digitalizarea României verifică respectarea acestei obligații și sesizează Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/Administrațiile județene ale finanțelor publice în cazul nerespectării acesteia. Nerespectarea acestei obligații duce la sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume din venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.
7.Totodată, pentru diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale unităților administrativ-teritoriale care nu își pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale se propune drept măsură ca pentru aceste unități administrativ-teritoriale în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul României să aprobe, printr-un act normativ cu putere de lege, grilele de salarizare atât pentru aparatul propriu, cât și pentru instituțiile din subordinea autorităților administrației publice locale. Grilele de salarizare se aplică până la intrarea în vigoare a noii legi privind salarizarea unitară.
8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare:
În ceea ce privește legislația din domeniul jocurilor de noroc, modificarea propusă consacră rolul activ al autorităților administrației publice locale în reglementarea și controlul desfășurării jocurilor de noroc pe teritoriul propriu, prin instituirea unei obligații clare pentru operatori de a solicita în prealabil acordul acestora, respectiv eliberarea unei autorizații anuale de funcționare eliberată de autoritățile administrației publice locale pe raza cărora își desfășoară activitatea. În exercitarea acestei competențe, autoritățile locale vor putea aproba sau respinge solicitările în funcție de prioritățile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecția ordinii publice și a sănătății comunității.
Prin hotărâre a consiliului local se introduce posibilitatea expresă de delimitare a zonelor în care aceste activități pot fi desfășurate și de stabilire a cuantumului taxei locale datorate pentru obținerea autorizației de funcționare, calculată în funcție de suprafața spațiului în care urmează să se desfășoare activitatea. De asemenea, se stabilește și termenul pentru plata taxei locale anuale de către operatorul economic, respectiv 30 de zile de la emiterea autorizației de funcționare.
Operatorii economici trebuie să obțină autorizația anuală de funcționare eliberată de autoritățile administrației publice locale pe raza cărora își desfășoară activitatea și să plătească taxa locală după expirarea autorizaţiei valabile de exploatare a jocurilor de noroc deja eliberată de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Această intervenție legislativă întărește principiul autonomiei locale, consacrat de Constituția României, precum și principiile subsidiarității și descentralizării prevăzute de OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În prezent, autoritățile locale sunt reduse la un simplu rol de notificare, fără nicio pârghie reală de decizie sau reacție instituțională, deși impactul social și economic al jocurilor de noroc este resimțit direct în comunitățile locale.
Totodată, măsura are și o valoare normativă de descurajare a extinderii necontrolate a jocurilor de noroc, în special în localități mici, zone defavorizate sau cartiere vulnerabile social, unde acest fenomen este corelat cu accentuarea inegalităților, apariția dependențelor patologice, scăderea calității vieții și slăbirea coeziunii comunitare. Prin transferul unui instrument decizional la nivelul administrației publice locale, se creează premisele pentru un control public real asupra unei activități economice cu risc social ridicat, adaptat contextului fiecărei comunități.
9. De asemenea, în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap sunt introduse reguli pentru executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav, începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Astfel, din 2026 indemnizația poate fi urmărită silit pentru plata impozitelor și taxelor locale neachitate în termenul legal.
De asemenea, primăriile pot reține sumele datorate din indemnizație la solicitarea organelor fiscale locale. Organele fiscale transmit titlurile executorii pentru obligațiile restante în anumite termene.
Scopul principal al acestei modificări este de a permite autorităților fiscale să recupereze datoriile fiscale restante prin reținerea și executarea silită din indemnizația acordată persoanelor cu handicap grav, începând cu 2026.
De asemenea, se urmărește asigurarea unei mai bune colectări a impozitelor și taxelor locale, protejând bugetele locale, în timp ce menține drepturile beneficiarilor de indemnizație să primească plățile complete dacă își achită obligațiile fiscale în termen legal.
10. Totodată, începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale. Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate din aceste venituri, pe baza titlurilor executorii transmise de organele fiscale locale la anumite termene stabilite, și le vor vira în conturile bugetelor locale în termen de 10 zile lucrătoare. Reținerile se aplică asupra sumei după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și alte drepturi, conform legislației în vigoare. Dacă beneficiarii obțin certificate de atestare fiscală care confirmă stingerea obligațiilor fiscale, organele fiscale locale trebuie să oprească executarea silită.
11. Modificarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului aduce clarificări privind sumele reprezentând redevenţe rezultate din contractele de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, acestea trebuie declarate și plătite trimestrial, până pe 25 a lunii următoare fiecărui trimestru, conform prevederilor legale din Codul administrativ.
12. Se propune abrogarea alineatul (5) al art. 29 din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare deoarece această prevedere restricționează accesul operatorilor/operatorilor regionali la piața serviciilor comunitare de utilități publice, cu efecte negative asupra mediului concurențial, asupra activității operatorilor economici și implicit, asupra calității serviciilor publice.
13. Se propune modificarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, în sensul în care în localitățile rurale care au instalate și utilizează sisteme tehnice de supraveghere video, autoritățile administrației publice locale nu mai au obligația de a asigura personal de pază.
14. Se instituie posibilitatea ca, pentru finanțarea cheltuielilor curente şi de capital ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor organizate la nivelul consiliilor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, consiliile județene să poată aloca sume din veniturile proprii ale acestora, în completarea sumelor alocate din bugetele locale. Astfel, se propune completarea art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea şi funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările și completările ulterioare.
15. Se introduce obligația autorităților administrației publice locale de a aproba proceduri privind organizarea și exercitarea controlului referitor la disciplina în autorizarea și executarea lucrărilor de construcții, precum şi urmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Legea nr. 50/1991 reglementează autorizarea executării lucrărilor de construcții, stabilind obligația autorităților locale de a organiza și exercita controlul propriu privind disciplina în construcții (art. 45), precum și competențele Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) pentru supraveghere și sancționare. Nu impune însă o procedură specifică de aprobare, un termen sau urmărirea explicită a dispozițiilor ISC prin proceduri locale distincte. Prin această prevedere se introduce o obligație nouă de aprobare a procedurilor la nivelul autorităților administrației publice locale în 90 de zile, ancorată în Legea 50/1991 doar ca referință tematică, pentru a consolida implementarea controlului local și monitorizarea ISC.
16. Se introduc dispoziții cu privire la suportarea cheltuielilor necesare funcționării centrelor militare din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
17. Se reglementează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, centralizat pe fiecare ordonator principal de credite. Măsurile de reducere a cheltuielior de personal se aprobă și se aplică până la data de 1 iulie 2026, iar implementarea pentru atingerea obiectivelor privind reducerea cheltuielilor de personal se face în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026. Totodată, în cazul ordonatorilor principali de credite care deja au redus cheltuielile de personal în 2025 (comparativ cu 2024) reducerea de 10% se ajustează corespunzător ca diferență dintre procentul de 10% și procentul de economii efectiv realizat în anul 2025.
Având în vedere faptul că la nivelul anului 2025 au fost adoptate măsuri de reducere a cheltuielilor de funcționare, al căror impact, în anul 2026 și următorii, conduce la economii și ținând cont de vulnerabilitățile și provocările din domeniile sănătate, educație, apărare, ordine publică și securitate națională, precum și din domeniul cultură, următoarele instituții au fost exceptate: instituțiile din învățământul de stat, spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, instituțiile publice din domeniul culturii aflate în subordinea sau coordonarea autorităților administrației publice centrale precum și instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.
18. Totodată, se propune introducerea unei flexibilități sporite în organizarea serviciilor publice de asistență socială, prin stabilirea unor niveluri minime de organizare („minimum direcție” sau „minimum serviciu”), precum și prin menținerea posibilității ca autoritățile administrației publice locale să decidă forma organizatorică adecvată – compartiment funcțional, serviciu, direcție sau direcție generală – în funcție de structura demografică și de indicatorii socioeconomici specifici fiecărei localități. Apreciem că o asemenea măsură creează premisele unei organizări mai eficiente, adaptate nevoilor reale ale comunităților locale și capacității administrative existente.
[1] De conducere/administrare/gestionare a proceselor/mecanismelor/procedurilor organizaționale
[2] Categorie de competențe generale necesară ocupării anumitor funcții publice de conducere, precum și funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici, care se referă la competențele necesare pentru a crea o viziune clară şi genera implicare în proiecte complexe, a schimba procesele și a realiza obiective strategice;
| Știri BVB