Economia României a intrat în 2026 ca o casă aflată în curs de renovare mult întârziată: structura este suficient de solidă, dar două recesiuni tehnice, o inflație de aproape două cifre și un deficit lăsat netratat ani de zile au scos la iveală fisuri pe care remedierile cosmetice nu le mai pot ascunde, transmit analiștii Erste Group, într-un raport de analiză macroeconomică a României.
Constructorii sunt în sfârșit la fața locului – investițiile mobilizate prin fonduri UE, consolidarea fiscală înăsprind ceea ce a fost lăsat la liber și o bancă centrală care refuză cu înțelepciune să repornească încălzirea până când acoperișul nu este sigilat corespunzător, conform analizei: “Coaliția care deține actul de proprietate înțelege că oprirea lucrărilor la mijlocul proiectului ar lăsa proprietatea la o valoare mai mică decât atunci când au început. Planul de renovare pare credibil pe hârtie; întrebarea, ca în cazul oricărei reconstrucții ambițioase, este dacă bugetul ține, antreprenorii își îndeplinesc sarcinile și proprietarii rezistă tentației de a se muta înapoi înainte ca tencuiala să se usuce.”
Economia a crescut cu doar 0,7% în 2025, puțin sub anul precedent și, mai important, un al doilea an consecutiv de creștere mult sub potențial, în ciuda deficitelor bugetare pe care majoritatea partenerilor UE le-ar considera alarmante. Strălucirea din trimestrul 4 al anului 2025 nu a adus revizuiri majore, ci doar confirmarea faptului că economia s-a contractat brusc de la un trimestru la altul, pecetluind a doua recesiune tehnică a României în tot atâția ani și dând cel mai clar verdict de până acum că vechiul model de creștere bazat pe consum a eșuat, potrivit Erste.
Banca își menține previziunea de creștere a PIB-ului de 1,0% în 2026, deși observă riscuri în ambele direcții: “Investițiile ar trebui să preia ștafeta, susținute de fonduri UE substanțiale în etapa finală a Planului de Redresare și Reziliență și de angajamentul întârziat al guvernului de a maximiza absorbția. Consumul gospodăriilor este probabil să rămână redus până la jumătatea anului – condițiile financiare restrictive și presiunile persistente asupra veniturilor reale nu sunt ingredientele unei explozii a cheltuielilor – înainte ca o redresare provizorie să apară în a doua jumătate a anului, în timp ce exporturile nete ar trebui să fie în general neutre. Constrângerile structurale de competitivitate ale României persistă, iar aceste dezechilibre – cele mai vizibile în balanța comercială – continuă să întunece perspectivele pe termen mediu.
Mediul geopolitic mai larg adaugă un nivel suplimentar de incertitudine: o escaladare a tensiunilor regionale sau o creștere reînnoită și prelungită a prețurilor la energie ar afecta direct creșterea economică, alimentend în același timp o presiune în creștere asupra inflației, o combinație stagflaționistă care ar lăsa factorilor de decizie politică și mai puțin spațiu de manevră.”
| Știri BVB