de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a consemnat o creștere marginală în mai 2026, până la 6,17% (după 6,15% în aprilie), potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Într-un context extern complicat, țara noastră a trecut din nou pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, deoarece Ungaria a scăzut puternic după alegerile recente, de la 7,13% la 5,65% în doar două luni (6,27% în aprilie).
La nivel regional, costul împrumuturilor 10Y a urcat în Polonia de la 5,58% la 5,74%, care a ajuns pe locul 2 în locul Ungariei. Cehia a consemnat și ea o creștere semnificativă, de la 4,74% la 4,89%. După ce a trecut la moneda unică, Bulgaria a apărut în comunicatul BCE cu 4,09%, în creștere de la valoarea de 3,95%, (prima valoare anunțată, în aprilie, după accesul în Eurozonă).
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Suedia (2,74%, în scădere de la 2,78% anterior) Danemarca (2,88%, marginal redusă față de luna precedentă, când s-a situat la 2,89%) și Germania (3,05%, în creștere de la 3% anterior). Primele două dintre cele mai bune trei performanțe sunt consemnate sistemativ în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Peste pragul de 3% s-au mai situat Țările de Jos (3,17%, după 3,15% în aprilie), Irlanda (3,25%, de puțin peste 3,24% anterior) și Luxemburg (3,27%). Ele au fost urmate în topul celor mai mici dobânzi de Austria (3,30%), Finlanda (3,40%), Estonia (3,41%) și Portugalia (3,42%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut la nivel european, dobânda pe termen lung a avansat pentru Franța de la 3,73% la 3,74%, valoare cu care a rămas sub Italia (de la 3,82% la 3,84%). Acestea au încadrat Grecia (3,75%, după 3,78% anterior), ieșită în 2024 din zona celor mai mari dobânzi și aflată la doar 3,39% în februarie 2026.
Costul de împrumut al României în mai 2026 a fost cu 9% peste cel al Ungariei, după ce ecartul fusese invers (-2%) în luna anterioară. În schimb, diferența a scăzut de la 10% până la doar 7% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și a ajuns la 26% (de la 30% anterior) în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a păstrat aproape de uzanța regională iar România a reușit (surprinzător, dată fiind instabilitatea politică) să se mențină în luna mai la un nivel rezonabil. Distanțele de recuperat față de celelalte țări central-europene ceva mai dezvoltate s-au atenuat.
Totuși, într-un context internațional nefavorabil și pe fondul incertitudinilor în formarea Guvernului, datele din 24 iunie 2026 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,95%, pe un trend de scădere, după ce trecuse pragul de 7% în 10 iunie. Nivelul este cu 0,02 puncte procentuale mai mic față de cel din urmă cu o lună și cu 0,44 pp sub cel din urmă cu 12 luni.
| Știri BVB