-
“Intrarea României în zona euro nu trebuie privită doar ca exercițiu tehnic sau formal. Este un proces profund de maturizare economică și instituțională”
Coordonatorul proiectului Economic@BNR, Cosmin Marinescu, a anunțat lansarea celui de-al doilea volum al seriei, intitulat „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, o analiză dedicată principalelor provocări economice ale României și direcțiilor de politică publică necesare pentru consolidarea sustenabilă a economiei.
Potrivit domnului Marinescu, responsabilitatea fiscală este condiția consolidării sustenabile. Ajustarea echilibrată a deficitelor trebuie însoțită de politici care susțin productivitatea, inovarea și potențialul de creștere al economiei, într-un cadru coerent și credibil de politici publice. De asemenea, colectarea eficientă a veniturilor bugetare este indispensabilă pentru corecția durabilă a dezechilibrelor. În educație și sănătate, resursele trebuie orientate către servicii de calitate, care să asigure investiții eficiente în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă.
În opinia domnului Marinescu, volumul reunește cei mai relevanți indicatori privind situația economică a României, având drept reper criteriile de convergență nominală, considerate baza evaluării sustenabilității macroeconomice.
„În contextul actual dominat de multiple incertitudini și provocări, deciziile de politică economică necesită coerență, consecvență și fundamentare riguroasă”, afirmă coordonatorul proiectului.
Acesta subliniază că, în prezent, principala provocare pentru autorități este consolidarea durabilă a finanțelor publice și relansarea creșterii economice, iar analiza își propune să răspundă unor întrebări esențiale privind corectarea dezechilibrelor, convergența economică și competitivitatea României în context european.
Volumul, publicat în limbile română și engleză și disponibil și în format electronic, este structurat în zece capitole care analizează principalele vulnerabilități ale economiei românești: sustenabilitatea finanțelor publice, veniturile și cheltuielile bugetare, sistemele sociale, companiile de stat și cele private, sistemul financiar-bancar, dezechilibrele externe, datoria guvernamentală și convergența nominală.
Cosmin Marinescu spune: “Cercetarea evidențiază faptul că progresele cantitative recente nu sunt suficiente pe termen lung, ceea ce impune necesitatea unor transformări substanțiale, pentru ca progresele economice să devină și sustenabile. Acum este necesară intrarea în etapa ajustărilor calitative, devenind imperativă restabilirea echilibrelor economice și financiare.
În parcursul său european, România are nevoie de obiective clare și proiecte naționale implementate consecvent, provocările cheie fiind consolidarea finanțelor publice, sustenabilitatea financiară și revenirea în teritoriul unei creșteri economice robuste.
Trebuie să fim convinși că sustenabilitatea financiară reprezintă condiția esențială pentru asigurarea stabilității macroeconomice și susținerea dezvoltării pe termen lung a economiei. În acest registru am coordonat analiza cuprinzătoare, minuțioasă, a celor mai relevante teme, pe parcursul a zece capitole interconectate, pentru diagnosticarea dezechilibrelor, evaluarea vulnerabilităților și conturarea perspectivelor de dezvoltare”.
2. Situația veniturilor bugetare, din perspectiva importanței îmbunătățirii capacității de colectare pentru consolidarea fiscală și întărirea sustenabilității finanțelor publice.
3. Situația cheltuielilor publice, pentru înțelegerea alocării resurselor bugetare, fiind evidențiată necesitatea creșterii bugetelor pentru educație și sănătate.
5. Situația companiilor de stat, examinate din perspectiva guvernanței, a disciplinei la plată și a dependenței de sprijin public în cazul unei părți dintre acestea.
6. Constrângerile companiilor private, din perspectiva implicațiilor asupra rezilienței economice, în condițiile persistenței deficitelor de capitalizare și a arieratelor.
7. Sistemul financiar-bancar, analizat din perspectiva gradului de dezvoltare și a capacității de intermediere a resurselor financiare pentru sprijinirea investițiilor.
9. Gestionarea datoriei guvernamentale, în contextul creșterii accelerate a acesteia în ultimii ani, dată fiind importanța menținerii unei capacități de finanțare sustenabile.
10. Convergența nominală, examinată ca dimensiune esențială a consolidării, alături de convergența reală, pentru asigurarea sustenabilității financiare.
Potrivit domnului Cosmin Marinescu, cercetarea a evidențiat atât provocările cât și avantajele României, determinante pentru parcursul nostru regional și european. Sustenabilitatea financiară necesită atât remedierea dezechilibrelor punctuale, dar mai ales a decalajelor structurale. De aceea este obligatorie asigurarea capacității instituționale de a implementa responsabil reformele structurale.
“Consider că forța volumului stă în arhitectura sa unitară care pune în relație finanțele publice, disciplina financiară, poziția externă, datoria publică și convergența nominală, într-un demers ce depășește lectura fragmentară a vulnerabilităților existente”, spune domnul Marinescu.
Analiza evidențiază provocări cheie ale politicilor economice în România acestor ani:
➡️ Responsabilitatea fiscală este condiția consolidării sustenabile. Ajustarea echilibrată a deficitelor trebuie însoțită de politici care susțin productivitatea, inovarea și potențialul de creștere al economiei, într-un cadru coerent și credibil de politici publice.
➡️ Colectarea eficientă a veniturilor bugetare este indispensabilă pentru corecția durabilă a dezechilibrelor. În educație și sănătate, resursele trebuie orientate către servicii de calitate, care să asigure investiții eficiente în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă.
➡️ Continuarea investițiilor, în special a celor din fonduri europene, protejează potențialul de creștere al economiei. Însă finanțarea europeană depinde de responsabilitatea guvernării, de politici coerente și management eficient în implementarea proiectelor.
➡️ Echitatea și sustenabilitatea sistemului public de pensii se bazează pe principiul contributivității. Corelarea contribuțiilor cu beneficiile, creșterea participării pe piața muncii și pensiile private asigură o protecție mai bună a veniturilor la pensionare.
➡️ Încurajarea unui nivel adecvat de capitalizare și a unei discipline financiare mai ferme susțin creșterea durabilă și reziliența economiei la șocuri. Este importantă consolidarea unor mecanisme eficiente de restructurare și de ieșire ordonată a firmelor neviabile.
➡️ Guvernanța companiilor de stat trebuie să asigure disciplină financiară și eficiență economică. Selecția managementului pe criterii de competență, obiective măsurabile, capitalizare adecvată și transparență pot limita vulnerabilitățile sectorului.
➡️ Dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare susține investițiile și asigură o mai bună valorificare a resurselor. Acest obiectiv necesită creșterea gradului de bancarizare a companiilor nefinanciare, dezvoltarea pieței de capital și a educației financiare.
➡️ Diplomația comercială și promovarea strategică a exporturilor sunt esențiale pentru creșterea competitivității și corectarea dezechilibrelor externe. Facilitarea accesului firmelor românești pe piețele externe și orientarea exporturilor către bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată pot îmbunătăți integrarea în lanțurile globale de valoare.
În esență, sustenabilitatea financiară nu este rezultatul simplu al unor ajustări punctuale, ci reflectarea unui parcurs consecvent bazat pe disciplină și responsabilitate. Convergența durabilă este inseparabilă de calitatea politicilor publice, iar instituțiile eficiente sunt regulile axate pe responsabilitate decizională și disciplină financiară.
Prin anvergura subiectelor abordate și caracterul aplicat al analizelor, cel de-al doilea volum al Economic@BNR contribuie la fundamentarea politicilor economice atât de necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar și pentru consolidarea parcursului economic și creșterea rezilienței noastre în fața provocărilor viitoare.
Echilibrul între dimensiunea nominală și cea reală a convergenței este unul esențial, pentru că doar așa pregătim economia pentru exigențele zonei euro. Adoptarea euro poate fi proiectul de țară al României pentru următorul deceniu, gândit ca proiect strategic național, nu doar ca integrare monetară ancorată mecanic în convergența nominală.
Intrarea României în zona euro nu trebuie privită doar ca exercițiu tehnic sau formal. Este un proces profund de maturizare economică și instituțională, menit să catalizeze consolidarea structurală a economiei, aprofundarea integrării comerciale, întărirea rezilienței financiare, creșterea bunăstării și a nivelului de trai în societate. În acest registru, euro devine expresia maturității naționale în arhitectura convergenței europene.
| Știri BVB