de Dan Pălăngean
Veniturile lunare totale ale unei familii din România au fost anul trecut de 9.399 lei, în creştere cu 13,6% faţă de anul anterior, potrivit datelor comunicate de INS. Ajustat cu inflația medie anuală de 7,3%, este vorba despre un avans de 5,9% în termeni reali, în contradicție flagrantă cu percepția publică. Pe membru de familie, suma a urcat la 3.782 lei (+14,5% nominal, data fiind creșterea ușoară a numărului de persoane pe gopodărie, adică 6,7% în termeni reali).
Dacă veniturile salariale au crescut cu aproape 16%, de la 5.557 lei la 6.438 lei, cele provenite sub formă de prestații sociale au avansat cu circa 13%, de la 1.668 lei la 1.879 lei. Totodată, veniturile în natură s-au diminuat de la 572 lei pînă la 566 lei (-1%). Aceste surse au fost completate cu veniturile din agricultură (126 lei, -9%), cele din proprietate și vânzarea de active (89 lei, +25%) și alte venituri (100 lei, +10%).
Datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire ușor sub medie a situaţiei membrilor familiilor de salariați (+13% nominal și +5,3% real), la fel cu cea din familiile de agricultori (tot 13% nominal și +5,3% real). O creștere ceva mai mare după statutul capului de familie apare la pensionari (+15,3%, respectiv +7,5% ca putere de cumpărare).
Din păcate, avansul pentru persoanele din familiile de șomeri a fost „sublim” (-1 leu ca venituri în termeni nominali, de unde -6,8% în termeni reali), pe fondul unei inflații medii anuale, calculată oficial pe baza coșului de consum, la nivelul de 7,3%. Este o problemă ce se va amplifica în contextul recentelor disponibilizări sub efectul crizei economice, mult mai gravă decât la pensii (raport de 42% între cele două categorii de venituri).
Pentru referință în timp, vă prezentăm și evoluția pe tipuri de gospodării după rezidență. Unde se poate observa faptul că venirea pandemiei a oprit scăderea raportului de venituri dintre mediul rural şi mediul rural, până spre 62% în 2018-2019. Impactul crizei a readus indicatorul aproape la valoarea din 2017 iar în intervalul 2022 – 2025 s-a stabilizat peste nivelul de două treimi (68% anul trecut).
- Ponderile cheltuielilor cu sănătatea și locuința, în creștere
Modificările produse în criză pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată, o scădere a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice, în contextul unui ritm negativ (-2,7%) al cifrei de afaceri pe acest segment, mult sub media din comerț (+0,2%) și nivelul atins pe partea de mărfuri nealimentare (+1,9%).
Măsurile de ridicare a plafonărilor luate pe cale administrativă au condus la un avans nominal notabil (+20,9%) pe segmentul „locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, a cărui pondere în bugetul familial a urcat de la 14,8% până la 15,7%. De reținut și creșterea modică în lei (+1,4%, chiar și în contextul majorării acizelor) la categoria „băuturi alcoolice și tutun”, unde ponderea a scăzut de la 7,3% la 6,5%.
Alte două cheltuieli importante pentru bugetul familiei adică sănătatea și mobilierul au evoluat mult peste creșterea veniturilor (+25,3% și, respectiv 19,9% față de 13,6%) și și-au majorat importanța (ambele au ajuns la 6,7%). Cu ritmuri mari, dar plecând de la o bază de raportare mai redusă, s-au plasat asigurările și serviciile financiare (+37,3%), HoReCa (+24,4%) și segmentul de recreere, sport, cultură (+22,4%).
Sumele alocate pentru transport (+15%) au crescut ușor ca importanță de la 6,9% la 7%, dar mai consistent în termeni reali (+7,1%, dată fiind creșterea generală a prețurilor). În fine, concurența și evoluția tehnologică și-au spus cuvântul pe partea de informații și comunicații, unde cheltuielile (+5,6%) au avansat sub nivelul inflației medii anuale, ponderea acestora în total fiind în scădere (de la 4,2% la 3,9%).
| Știri BVB