2026 va fi un an de ajustări dificile, nu de creștere accelerată, iar România intră în acest context cu un consumator mai fragil decât media europeană, a transmis, azi, Adolfo Laurenti, Principal European Economist la Visa. În același timp, plățile digitale rămân una dintre puținele zone cu potențial structural de creștere, chiar și într-un climat macroeconomic complicat, potrivit acestuia.
El a explicat că, după pandemie, în țările europene, consumul se accelera, după care Rusia a invadat Ucraina, declanșând o creștere a prețurilor energiei, care a dus la o criză a costului vieții în majoritatea țărilor europene. În a doua jumătate a lui 2025, începe o revenire, consumatorii accelerează consumul, dar încet, încet.
În România, evoluția a fost similară, însă diferența apare, anul trecut, după pachetul de măsuri aprobat de Guvern, care a dus la un declin în termeni de plăți, a mai spus economistul Visa.
Potrivit Visa Spending Momentum Index, România traversează o recesiune determinată de consum, pe fondul inflației ridicate (aproape 10%), al scăderii veniturilor reale și al unui nivel foarte redus al încrederii consumatorilor.
2026 va fi un an de tranziție, cu presiuni persistente în prima parte a anului și premise de îmbunătățire graduală spre final.
Unul dintre cele mai relevante semnale din datele Visa este dinamica mai bună a cheltuielilor realizate pe credit față de cele finanțate din venituri curente (debit).
Această evoluție indică:
- utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale (alimente, utilități, servicii recurente);
- un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor (consumption smoothing);
- o utilizare defensivă a creditului, nu o relansare a consumului.
Faptul că plățile de debit rămân sub presiune reflectă comprimarea veniturilor disponibile, nu o renunțare la plățile electronice.
„Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale. Acest context impune monitorizare atentă a riscurilor și un accent pe produse responsabile, precum creditele pe termen scurt și soluțiile de plată în rate pentru cheltuieli esențiale”, a spus Adolfo Laurenti.
Din perspectivă economică, o revenire susținută a plăților de debit va reprezenta primul semnal credibil că recesiunea de consum începe să se atenueze.
În mod tipic, procesul de ajustare urmează o succesiune clară:
- stabilizarea veniturilor reale;
- reluarea plăților finanțate din venituri curente (debit);
- normalizarea utilizării creditului;
- revenirea treptată a cheltuielilor discreționare.
În prezent, România se află în primele etape ale acestui proces, într-un context caracterizat de un spațiu fiscal limitat.
În pofida recesiunii de consum, tendința de digitalizare a plăților s-a menținut:
- utilizarea plăților contactless continuă să crească;
- comerțul electronic își menține o dinamică solidă;
- utilizarea numerarului scade gradual.
Această evoluție este susținută de factori structurali, precum digitalizarea comercianților, nevoia de eficiență operațională și comportamentul mobile‑first al consumatorilor, și nu de ciclul economic.
Prima parte a anului 2026 va rămâne, cel mai probabil, sub presiune. Totuși, dezinflația așteptată în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru:
- stabilizarea veniturilor reale;
- revenirea treptată a plăților de debit;
- relansarea graduală a volumelor de plăți.
Din perspectivă strategică, 2026 este un an de ajustare, iar 2027 ar putea marca reluarea unei creșteri structurale mai vizibile, în condițiile unei dinamici a PIB în jur de 2,8%, potrivit datelor Visa.
| Știri BVB