Henry Kissinger, José Manuel Barroso (Președinte, Goldman Sachs International LLC), William Burns (directorul CIA), Charles Michel (președinte al Consiliului European), generalul David Petraeus (președinte, KKR Global Institute), Francesco Starace (CEO, Enel S.p.A.), Jens Stoltenberg (secretar general NATO), Andreas Treichl (Președinte Fundația ERSTE) au participat la cea de-a 68-a întâlnire Bilderberg care a avut loc în perioada 2 – 5 iunie 2022 la Washington, D.C., SUA.
Kissinger, în vârstă de 99 de ani, participă la reuniunile Bilderberg din 1957, conform The Guardian. Prințul realpolitikului a fost nașul ideologic al Bilderbergului de când își amintește oricine. Și a fost recent coautor al unei cărți, The Age of AI, împreună cu Eric Schmidt, membru al comitetului de conducere Bilderberg, fostul șef al Google, iar conferința de la Washington din acest an este plină de luminați AI, de la Yann LeCun de la Facebook până la Demis Hassabis de la DeepMind, scrie The Guardian.
Aproximativ 120 de participanți din 21 de țări au confirmat participarea. Ca întotdeauna, au fost invitaţi diverşi lideri politici și experți din industrie, finanțe, mediul academic, muncă și mass-media.
Lista participanților este disponibilă aici.
În 2019, ultima dată când Bilderberg s-a întâlnit fizic până acum, conferința a început cu subiectele optimiste precum „O ordine strategică stabilă” și „Ce urmează pentru Europa?”. Anul acesta însă, agenda a mirosit a haos și criză, scrie The Guardian. În fruntea programului s-a află elementul terifiant „Realinieri globale”, urmat de „Provocări NATO”, dintre care cea mai mare este, evident, Ucraina.
Subiectele cheie de discuție anul acesta au fost:
1. Realinieri geopolitice
2. Provocări NATO
3. China
4. Realinierea Indo-Pacific
5. Competiţia de tehnologie China-SUA
6. Rusia
7. Continuitatea Guvernului și a Economiei
8. Perturbarea sistemului financiar global
9. Dezinformare
10. Securitate și sustenabilitate energetică
11. Sănătate post pandemie
12. Fragmentarea Societăților Democratice
13. Comerț și deglobalizare
14. Ucraina
The Guardian scrie că reuniunea de la Washington pare consiliu de război la nivel înalt, condus de secretarul general al NATO, veteranul Bilderberg Jens Stoltenberg. Lui i s-au alăturat, la luxosul hotel Mandarin Oriental, ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, și CEO-ul Naftogaz, compania de stat ucraineană de petrol și gaze.
Summitul a fost plin de experți din Rusia și Ucraina, inclusiv secretarul adjunct al apărării pentru afaceri de securitate internațională, Celeste Wallander, și fostul consilier adjunct pentru securitate națională Nadia Schadlow, care deține un loc în comitetul director de elită al Bilderberg.
Bilderberg are o acoperire redusă, parțial din cauza conexiunilor sale cu comunitatea de informații transatlantică. Formată la mijlocul anilor 1950 ca un proiect comun al serviciilor secrete britanice și americane, conferința a fost mereu foarte discretă.
Înființată în 1954, Bilderberg Meeting este o conferință anuală menită să stimuleze dialogul între Europa și America de Nord. În fiecare an, între 120-140 de lideri politici și experți din industrie, finanțe, muncă, mediul academic și mass-media sunt invitați să participe la întâlnire. Aproximativ două treimi dintre participanți provin din Europa, iar restul din America de Nord; aproximativ un sfert din politică şi guvernare, iar restul din alte domenii.
Întâlnirea Bilderberg este un forum pentru discuții informale despre probleme majore. Întâlnirile se desfășoară conform Regulii Chatham House, care prevede că participanții sunt liberi să folosească informațiile primite, dar nici identitatea, nici afilierea vorbitorilor sau a oricărui alt participant nu pot fi dezvăluite.
Datorită caracterului privat al reuniunii, invitaţii participă mai degrabă ca persoane fizice decât în orice calitate oficială și, prin urmare, nu sunt legați de convențiile funcției lor sau de pozițiile convenite în prealabil. Ca atare, ei își pot lua timp pentru a asculta, reflecta și aduna informații. Nu există o ordine de zi detaliată, nu sunt propuse rezoluții, nu sunt luate voturi și nu sunt emise declarații de politică.