Agenția Moody’s, cu ochii pe alegerile generale și creșterea pensiilor

• Moody’s: În timp ce guvernul minoritar a declarat clar că va utiliza toate instrumentele disponibile pentru a evita implementarea creșterii de 40% a pensiilor, incertitudinea cu privire la valoarea finală a punctului de pensie rămâne ridicată

• Moody’s: Evaluarea noastră va lua în considerare agenda politică a guvernului care va fi ales în decembrie

• Agentia se așteaptă ca economia românească să se contracte cu 5% în acest an și să crească cu 4,1% în 2021

Agenția Moody’s este cu ochii pe alegerile generale programate pentru 6 decembrie și pe evoluțiile legate de creșterea pensiilor, arată un raport din 27 octombrie.

Moody’s nu a modificat ratingul de țară al României, la data stabilită în calendarul agenției – 23 octombrie, iar calificativul suveran al țării a rămas Baa3, cu perspectiva negativa, recomandat pentru investiţii pe termen lung.

Potrivit raportului citat, profilul de credit al României (Baa3 negativ) reflectă așteptările pentru o creștere economică potențială puternică pe termen mediu, instituții moderate și guvernanță puternică, dar și indicatori favorabili ai datoriei față de PIB în comparație cu alte state, în ciuda creșterii dezechilibrelor macroeconomice, cu o creștere a deficitelor fiscale și de cont curent („gemene”) determinate politici prociclice din trecut și o pondere mai mare a cheltuielilor publice rigide. Izbucnirea epidemiei de coronavirus adaugă presiune profilului de credit, având în vedere impactul negativ asupra economiei și finanțelor.

Perspectivele negative asupra ratingului Baa3 reflectă efectele combinate ale unei slăbiri structurale a finanțelor publice, arată Moody’s: “Ne așteptăm ca ponderea datoriei în PIB să crească semnificativ, pe fondul reformei pensiilor din 2019, în timp ce ponderea datoriei pe termen scurt în valută să crească pe fondul creșterii împrumuturilor companiilor nefinanciare. Focarul de coronavirus adaugă presiune profilului creditului, având în vedere impactul negativ asupra economiei și finanțelor publice.”

Având în vedere perspectivele negative, un upgrade de rating este puțin probabil în viitorul apropiat, arata agentia: “Probabil că vom schimba perspectivele de rating la stabil dacă guvernul reușește să oprească și – pe termen mediu – să inverseze deteriorarea structurală a finanțelor publice. Pe termen mediu, consolidarea fiscală structurală susținută de o colectare mai mare a impozitelor și o pondere mai mică a cheltuielilor curente ar îmbunătăți sustenabilitatea fiscală. Împreună cu reechilibrarea către cheltuieli de investiții mai mari, o reducere constantă în deficitul structural al contului curent și acoperirea sporită prin fluxuri care nu generează datorii ar fi, de asemenea, pozitive pentru evaluarea creditului.”

In schimb, un downgrade este posibil daca puterea fiscală a României va continua să se deterioreze, în timp ce dezechilibrele externe rămân la un nivel ridicat. “În cele din urmă, această concluzie ar reflecta probabil pe termen mediu absența unui răspuns politic determinat și eficient la provocările structurale ale țării. Evaluarea noastră va lua în considerare agenda politică a guvernului care va fi ales în decembrie.“, arata Moody’s.

Agentia se așteaptă ca economia românească să se contracte cu 5% în acest an și să crească cu 4,1% în 2021: “Foarte nesigure, perspectivele de creștere depind de evoluțiile pandemiei in România și in străinătate. De asemenea, agenda macroeconomică, post-alegeri, influențează perspectivele de creștere pe termen mediu.”

Potrivit Moody’s, răspunsul fiscal al guvernului la criza coronavirusului a fost moderat în comparație cu alte state: “Măsurile bugetare se ridică la aproximativ 2% din PIB în România, considerabil mai mici comparativ cu Polonia și Ungaria, de aproximativ 4,5% din PIB, dar similare cu cele ale Bulgariei”.

Moody’s se asteapta ca bugetul anului viitor să fie aprobat de noul guvern și parlament investit.

Contracția economică combinată cu măsurile declanșate de criză va avea ca rezultat un deficit fiscal de peste 9% în acest an, mai arata raportul: “Perspectivele fiscale pentru 2021 depind în mare măsură de ipotezele de creștere și de rezultatul alegerilor generale, dar ne așteptăm ca deficitul să rămână ridicat, la 7,4% din PIB. Povara datoriei este de așteptat să crească de la 35% din PIB, în 2019, la 45%, în 2020, și aproximativ 49%, în 2021.

Creșterea pensiei și data alegerilor rămân în centrul atenției

PSD a forțat, în Parlament, creșterea punctului de pensie de la 14% la 40%, noteaza raportul: “În timp ce guvernul minoritar a declarat clar că va utiliza toate instrumentele disponibile pentru a evita implementarea creșterii de 40%, incertitudinea cu privire la valoarea finală a punctului de pensie rămâne ridicată. Strategia guvernului este de a amâna decizia până după alegerile generale, programate în prezent pentru 6 decembrie.

Având în vedere impulsul politic, exemplificat de victoria amplă a PNL la alegerile locale desfășurate pe 27 septembrie, ne așteptăm ca PNL să formeze viitorul guvern cu alte partide de centru-dreapta. Cu toate acestea, data alegerilor generale este, de asemenea, contestată, parlamentul a votat recent în favoarea amânării scrutinului. O nouă întârziere în organizarea alegerilor ar avea o greutate asupra capacităților Guvernului de a aborda provocările României într-un mediu deja dificil.”