de Dan Pălăngean
Valoarea producției agricole în 2022 a scăzut cu 15,8% față de anul precedent, potrivit datelor definitive comunicate de INS. Sectorul vegetal a înregistrat o diminuare considerabilă (-22,8%), producția animală a consemnat o scădere marginală (-0,5%) iar sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat o creștere substanțială (+29,2%). Calculul a fost făcut în prețuri comparabile, valoarea nominală per total fiind în creștere cu 5,5%, până la 109.567,7 milioane lei.
Șapte regiuni au consemnat valori negative per total, puternic influențate de producția vegetală, dependentă de efectul de bază nefavorabil (producția în creștere din anul anterior) și de condițiile meteo neprielnice. Excepția a constituit-o regiunea Sud-Muntenia, care a obținut un avans minim (+1%), în condițiile în care producția vegetală a scăzut nesemnificativ (-0,3%).
La polul opus, urmare a rezultatelor puternic negative pe partea de cereale și alte plante, s-au situat regiunile Sud-Est (-30,4%) și Nord-Est (-23,1%), pentru care au contat și rezultatele anterioare mai bune.
Oarecum paradoxal, aici s-au consemnat atât cele mai mici rezultate pe segmentul vegetal (-39%, respectiv -34%) cât și cele mai mari ritmuri de creștere la serviciile agricole (+34,6%, respectiv +46,3%).
Îngrijorător din perspectiva creșterii masive a importurilor de carne și preparate din carne, producția animală s-a redus în patru din cele opt regiuni ale țării, cu un declin major în București-Ilfov (-7,4%, după -27,1% în anul precedent) și în Oltenia (-6,9%). De reținut, prin prisma schimbărilor în structura producției agricole, pe partea de vest s-au înregistrat cele mai mari creșteri la producția animală (+3,5% în regiunea Vest și +3,1% în cea de Nord-Vest).
Per total, producția ramurii agricole a urcat în prețuri curente la cea mai mare valoare nominală din 2012 încoace, în condițiile în care producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile de vreme care au determinat producția vegetală. Producţia animală a urcat la aproape 35 miliarde lei iar ponderea ei a crescut până la 31,8%, după ce coborâse în 2021 la cea mai redusă pondere din ultimii ani (27%).
Importanța agriculturii în formarea PIB, redusă din nou sub pragul de 5%
Contribuția agriculturii la creşterea economică consemnată anul trecut a fost de 4,9% ceea ce a însemnat un recul pe trendul de revenire și o întoarcere spre situația din 2017 – 2018. Urmare a scăderii semnificative a producției vegetale (din păcate, cu un grad de valorificare scăzut) și a stagnării per ansamblu din zootehnie, agricultura nu a putut să preia din contribuția în scădere a industriei (inclusiv alimentare), sector aflat în suferință în ultimii ani.
Astfel, reamintim că deficitul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a situat anul trecut la circa două miliarde și jumătate de euro. Pentru referință, menționăm că această valoare a reprezentat cinci șesimi din deficitul sectorial înregistrat pe zona de maşini şi echipamente de transport (circa -2,97 miliarde euro).
Dacă în anul 2014, am fost aproape în echilibru (importuri acoperite 100% cu exporturile) în comerțul exterior cu produse alimentare, gradul de acoperire a coborât rapid până la doar 70% în 2018 pentru a reveni la aproape 80% în 2021, dar a ajuns la 69% după primele opt luni din 2023. Valoare prea mică pentru o țară care are condiții pedo-climatice prielnice pentru a asigura hrana întregii populații din surse interne.