În mod paradoxal pentru logica și cultura politică tradițională a vulgului, pierderea majorității democraților în cele două camere legislative de la Washington nu este în mod obligatoriu un lucru rău. O majoritate, oricât de sublimă ar părea și a oricui ar fi aceasta, este distructivă pentru democrație, este o construcție a totalitarismului incipient. O majoritate, cu o conjunctură favorabilă și o societate civilă somnoroasa, cu o clasa politică veroasă, poate evolua foarte ușor spre oligarhie, apoi spre cleptocrație și va merge inevitabil spre tiranie.
O teorie politică antică prestigioasă spune că atunci când puterile cetății/statului sunt în conflict cetățeanul o duce mult mai bine decât atunci când puterile/instituțiile se înțeleg sau aparțin unei majorități partinice. Când instituțiile unui stat aparțin unei singure majorități decizionale, cu un apogeu teoretic în perioade totalitare, separația puterilor nu mai funcționează, controlul acestor instrumente periculoase nu mai este exercitat de nimeni, libertățile sunt invariabil suprimate iar abuzul de orice fel este tolerat politic spre a se desfășura legitim în voie.
Cetățeanul poate fi protejat și fericit doar când puterile sunt în conflict, când marile forțe sunt divizate, când se bat între ele, când sunt nevoite să’i ceară sprijinul alegătorului simplu sau contribuabilului de rând si să’i obținâ captatio benevolentiae ( captarea bunăvoinței) prin grijă și atenție. Când puterile statului sunt divizate și chiar se vânează între ele, impozitele sunt mici, libertatea este garantată, comerțul înflorește și justiția gestionează tolerabil dreptatea.
Iată deci, că o pierdere a unei camere legislative de către democrați în favoarea republicanilor, așa cum se preconizează astăzi în mediile de analiză politologică americană, fără a se face nicicum o judecată cu parti-pris, este per total un mers pozitiv pentru democrație. Este tot la fel de pozitiv cum s-ar fi întâmplat și dacă republicanii ar fi pierdut o majoritate absolută în favoarea democraților. Desigur că un Congres divizat între cele două forțe politice americane va face, în contrapartidă cu sănătatea democrației, ca marile proiecte de impozitare a giganților comerciali să nu mai fie viabile, că finanțarea Ucrainei va avea inevitabil de suferit, că iubitorii de autoritarism vor vedea această diviziune a puterii ca pe o pierdere sau ca pe o scenă a haosului, dar democrația și cetățeanul o vor duce cu siguranță mai bine. Așa e construită lumea noastră, după mintea noastră umană limitată, nu pot fi toate perfecte ci în cel mai bun caz perfectibile, iar din două variante trebuie să o alegem pe cea mai puțin rea.
Statul de drept, ca expresie juridică a liberalismului inspirat din idealurile Revoluției Franceze a anului 1789, este instalat doar acolo unde puterea este fragmentată.