Interviu Alexandru Nazare: “Când ai o obligație europeană de taxare care targetează profiturile speculative și nu o încasezi, atunci, ca stat, ai o problemă” (partea I)

• “Regulamentul European spune clar că această contribuție de solidaritate este obligatorie, uniformă și temporară”

• “Mesajul pe care trebuie să îl transmitem este că Regulamentul European, în spiritul lui, nu se aplică în România pentru cea mai mare companie și creează și inechități în piață”

• Interviu cu Alexandru Nazare (PNL), fost ministru al Finanţelor

Reporter: De ce Regulamentul European 1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie nu s-a aplicat în integralitatea lui în OUG care ar fi trebuit să îl transpună în legislaţia naţională, iar autoritățile noastre au preferat să introducă anumite coduri CAEN, care nu se regăsesc în documentul european?

Alexandru Nazare: La aceste întrebări ar trebui să răspundă Ministerul Finanțelor, să ne spună de ce a luat aceste decizii.

În primul rând, Ministerul de Finanțe, conform acestui Regulament European, avea posibilitatea să ia măsuri naționale echivalente (n.r. Profiturile excedentare generate de către societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului , gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor fac obiectul unei contribuții de solidaritate temporare obligatorii, cu excepția cazului în care statele membre au adoptat măsuri naționale echivalente. Statele membre se asigură că măsurile naționale echivalente adoptate împărtășesc obiective similare și fac obiectul unor norme similare celor care reglementează contribuția de solidaritate temporară în temeiul prezentului regulament și generează încasări comparabile cu încasările estimate din contribuția de solidaritate sau mai ridicate decât acestea).

Noi am ales să nu luăm măsuri echivalente și să aplicăm Regulamentul European, care, însă, nu prevede nicăieri că sunt doar patru coduri CAEN, aşa cum a apărut în OUG Ministerului Finanţelor.

Regulamentul European prevede că sunt patru domenii, cele de la capitolul 3, singura parte pe care am transpus-o.

Este adevărat, însă, că Regulamentul prevede că trebuie să le circumscrii cumva ca activități economice, dar niciodată doar la patru coduri CAEN.

Ce s-a întâmplat între data de 6 octombrie, când s-a aprobat Regulamentul European, și 28 decembrie, când s-a aprobat Ordonanța de Urgență în Guvern, și de ce Ministerul de Finanțe, în calitate de inițiator al Ordonanței, nu s-a consultat în interior, inclusiv cu celelalte ministere, nu știu să vă spun…

 Reporter: Dar cu industria s-a consultat. Oficialii OMV Petrom au confirmat că au avut discuții…

Alexandru Nazare: Asta e și mai ciudat. S-a consultat cu industria, dar nu s-a consultat cu celelalte  ministere.

Ar fi fost normal să se consulte în interior și să vină cu o variantă coerentă, aplicabilă și echitabilă, nu cu o variantă în care cea mai mare companie să fie exclusă de la plata taxei. Aceasta nu e o variantă echitabilă. Nu e normal ca Romgaz să plătească taxa, iar OMV Petrom nu.

Eu nu sunt un adept al taxării. Nu fac o pledoarie pentru taxare, chiar dimpotrivă. Dar, pe de altă parte, când ai o obligație europeană de taxare care targetează profiturile speculative, neregulate – că așa sunt trecute în Regulament – și nu o încasezi, atunci, ca stat, ai o problemă.

Reporter:  Unii spun că este o OUG anticoncurențială.

Alexandru Nazare: Evident că este, mai ales că Regulamentul European spune clar că această contribuție de solidaritate este obligatorie, uniformă și temporară. Deci, repet, este obligatorie.

În cazul României, spiritul Regulamentului nu este atins.

Reporter: Cum vă explicați că, în Nota de Fundamentare a OUG, se spune că venitul la buget din această taxă este de 3,9 miliarde de lei, iar taxa pentru OMV Petrom ar trebui să fie de peste 1 miliard de euro?

Alexandru Nazare: Nu am o explicație, iar Ministerul Finanțelor ar trebui să clarifice acest lucru.

Este foarte important să știm și cât timp a acordat Ministerul de Finanțe elaborării acestui proiect de OUG. Eu știu că în Ministerul de Finanțe sunt specialiști foarte buni și cred că ei ar fi evaluat un impact foarte aproape de realitate.

Nu-mi dau seama de ce în această OUG avem un astfel de impact. Bănuiesc că nu poate fi decât din graba cu care s-a elaborat ordonanța.

Reporter: Deși au avut consultări cu autoritățile, OMV Petrom a anunțat la câteva zile de la aprobarea OUG că se așteaptă să nu se încadreze…

Alexandru Nazare: Este o problemă că Ministerul Finanțelor a fost luat prin surprindere de comunicatul prin care OMV Petrom a spus că nu se așteaptă să plătească taxa.

Nu a fost o constatare a Ministerului de Finanțe, așa cum ar fi fost normal. Impresia generală e că statul este slab, instituțiile sunt slabe și nu reușesc să pună în practică legislația europeană așa cum trebuie – obligatoriu, uniform și echitabil.

Reporter: Ce facem de acum înainte?

Alexandru Nazare: Singurul lucru care mai poate schimba situația sunt clarificările autorităților române cu Comisia Europeană la cel mai înalt nivel politic, pentru că Regulamentul provine dintr- o zonă de decizie politică a Comisiei, nu dintr-o zonă de decizie tehnică. Acest lucru nu se face prin consultări la nivel tehnic, de la director la director, pentru că directorii nu iau deciziile politice, ci discuțiile trebuie să se facă minim de la nivel de miniștri, la nivel de comisari, și mesajul pe care trebuie să îl transmitem este că Regulamentul European, în spiritul lui, nu se aplică în România pentru cea mai mare companie și creează și inechități în piață. Am îndoieli că, la nivel politic, Comisia nu reacționează la un astfel de mesaj.

Discuțiile din punct de vedere tehnic, pe model de business, trebuie îmbinate cu discuțiile politice, la nivel de comisari. Nu cred că trebuie să abandonăm lupta doar din prisma faptului că firma respectivă a dat un comunicat că se așteaptă să nu plătească taxa.

Pentru că în Ordonanță sunt codurile CAEN, dar sunt și sectoarele. Cred că poate fi convinsă Comisia că, pe modelul de business, compania OMV Petrom se califică la plata taxei.

Vorbim de un demers complex, care implică nivel tehnic, politic, e un efort care nu trebuie amânat. Senzația mea este că, în momentul de față, acest demers este pus pe hold. Dacă nu facem nimic, nici nu vom încasa banii. Dacă amânăm întâlnirile cu Comisia sau ne e frică să discutăm la cel mai înalt nivel, tot nu încasăm banii.

Din nefericire, rezultatul este că transmitem că suntem un stat slab. Nu cred că ne putem permite să transmitem acest mesaj.

Ca atare, eu mă aștept ca aceste întâlniri să aibă loc cât mai curând, în perioada imediat următoare. De la anunțul ministrului finanțelor, din 19 ianuarie, când a spus că este convins că va exista o ranforsare a Comisiei Europene pe OUG și până astăzi au trecut totuși aproape 3 săptămâni.

Reporter: În scrisoarea Comisiei Europene, se spunea foarte clar că oficialii CE vor solicită o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Finanțelor pe această temă.

Alexandru Nazare: Da. Și de ce nu a avut loc? De ce s-a amânat acea întâlnire? Sau de ce nu mai avem informații despre ce se întâmplă?

Plus de asta, noi discutăm doar pe răspunsul Comisiei, dar noi nu știm ce a întrebat autorul și de ce a întrebat autorul (n.r. Ministerul Finanțelor).

Spre exemplu, de ce a ales autorul să întrebe de pragul de 75%, care era clar că nu poate fi schimbat pentru că a fost negociat atâtea luni de zile.  Sau de ce a ales autorul să întrebe doar de cele patru coduri CAEN și să nu întrebe de domenii? Sau de ce a ales autorul să întrebe doar de modelul de business, fără să îl descrie?

În mod normal, dacă tot aveai întâlnire cu Comisia, trebuia să te duci cu toate datele din care ei să poată trage concluzii.

Reporter: Este prost făcută OUG sau vorbim de o acțiune făcută cu premeditare, așa cum susțin unii?

Alexandru Nazare: Nu îndrăznesc să mă gândesc la varianta a doua. Eu nu pot să mi imaginez că poate fi ceva premeditat când e vorba de peste 20% din impozitul pe profit total încasat de România anul trecut.

La taxa de solidaritate, din ce știu, doar OMV Petrom trebuia să achite 5 miliarde de lei. Așa că suma totală din buget trebuia să fie mult mai mare.

Dar, numai dacă vom calcula acești 5 miliarde, vorbim de 20% din impozitul pe profit încasat anul trecut, de 26 miliarde de lei, de la toate companiile din România.

În consecință, eu cred că problema trebuie tratată cu maximă seriozitate, pentru că sunt foarte mulți bani la mijloc de care România are nevoie ca de aer.