Analiștii OTP Bank: Credem că România va putea acoperi în condiții sigure nevoile de finanțare în acest an, chiar dacă necesarul brut te este prevăzut să fie mai mare decât 2022, la peste 10% din PIB

*România a acoperit deja aproape 50% din nevoia de finanțare bugetară planificată pentru anul acesta prin emisiunea de obligațiuni în valută, în valoare totală de 6 miliarde EUR, și emisiuni substanțiale de obligațiuni în monedă locală

Chiar dacă necesarul brut pentru împrumuturile realizate de stat este prevăzut să fie mai mare în acest an decât în anul precedent, la peste 10% din PIB față de 7,5% în 2022, România va putea acoperi în condiții sigure aceste nevoi, consideră analiștii OTP Bank.

De fapt, România a acoperit deja aproape 50% din nevoia de finanțare bugetară planificată pentru anul acesta prin emisiunea de obligațiuni în valută, în valoare totală de 6 miliarde EUR, și emisiuni substanțiale de obligațiuni în monedă locală, arată analiștii: “Având în vedere cererea puternică de obligațiuni în monedă locală, România a redus la începutul lunii aprilie planurile de împrumut prin obligațiuni în valută de la 8,5 miliarde EUR la 7,5 miliarde EUR. Deși, cu creșterea moderată a veniturilor, poziția bugetară în primul trimestru este puțin mai slabă decât era de așteptat, dar nu considerăm că are loc un derapaj substanțial față de ținta inițială de deficit de 4,4% din PIB. Mai mult, ne așteptăm ca România să primească fondurile UE planificate, prin urmare nu este prevăzut nici un regres major în planul de finanțare.”

Referitor la situația macroeconomică, analistii citati precizeaza: „Observăm încetinirea creșterii economice în prima jumătate a anului, deoarece prețurile ridicate la energie, scăderea salariilor reale și stagnarea din zona euro au afectat activitatea economică din România. Cu toate acestea, este prevăzută o redresare ulterioară în al doilea semestru, iar creșterea PIB pentru întregul an este de așteptat să atingă 2,8%.

Scenariul este susținut de faptul că inflația este pe o tendință de scădere și, având în vedere că acum creșterea salariilor rămâne încă în intervalul de două cifre, salariile reale ar putea crește cu aproximativ 3,5% pe bază anuală. Acest lucru va ajuta la susținerea consumului casnic. În timp ce creditarea va rămâne mai limitată decât anul trecut, odată cu scăderea inflației, în al doilea semestru ratele dobânzilor ar putea începe să scadă, ceea ce va sprijini și redresarea. În cele din urmă, fondurile UE și o redresare în zona euro vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea mediului economic în perioada următoare.”

Potrivit acestora, inflația a depășit vârful maxim în luna noiembrie a anului trecut, când rata a ajuns la 16,8%: „După nivelul de 14,5% din luna martie, ne așteptăm la o scădere bruscă începând cu luna aprilie, la sub 12%. Scăderea bruscă va fi determinată de efectele de bază legate de prețurile energiei și carburanților, și până în trimestrul trei previzionăm deja o mică contribuție negativă a inflației energiei și a combustibililor la indicele prețurilor de consum anual. Odată cu diminuarea presiunilor asupra prețurilor pentru alimente și a problemelor lanțului de aprovizionare, inflația produselor alimentare și a mărfurilor industriale non-energetice va continua să scadă, în timp ce inflația din sectorul serviciilor va rămâne mai rezilientă. În concluzie, rata inflației de la finalul anului 2023 ar putea fi în jur de 6,5%.”

În ceea ce privește cursul de schimb, analistii OTP Bank considera că BNR va păstra această poziție de control atent, pentru a ajuta la declinul inflației: „În consecință, ne așteptăm ca la finalul anului cursul EUR/RON să fie în jurul pragului de 5,0 lei. Estimarea pentru cursul EUR/USD este de 1,12 până la sfârșitul anului, prin urmare USD/RON ar putea fi în jur de 4,5 lei.”

Pe lângă efectul nefericit și evident al războiului prin creșterea numărului de refugiați și a nivelului general de incertitudine, România a fost afectată de situația geopolitică prin prețurile foarte mari pentru energie, prețuri volatile pentru produsele agricole plus importul unei cereri externe mai mici și a unor dobânzi mai mari din străinătate, mai apreciaza analistii. Efectul prețului energiei a fost ceva mai moderat decât în țările vecine, deoarece România produce cea mai mare parte (~80%) din propriul consum de gaze naturale. Cu toate acestea, în mod firesc, România nu s-a putut izola cu totul de acest efect și producția industrială a scăzut puternic în teritoriul negativ în industriile mari consumatoare de energie, potrivit OTP Bank: „Este greu să te izolezi în fața efectului volatilității prețurilor agricole, când avem fie o creștere rapidă ca anul trecut sau o scădere ca acum, deși scăderea prețurilor din agricultură din acest an va ajuta la corecția inflației. Mediul global al ratelor dobânzilor mai ridicate a însemnat că politicile economice ale României, atât fiscale, cât și monetare, au trebuit să fie înăsprite într-o perioadă în care creșterea deja încetinea.”

Cu privire la așteptările pentru perioada următoare, în ceea ce privește atragerea de fonduri europene, în special PNRR, analistii OTP Bank au spus: „În ceea ce privește fondurile PNRR, este planificat ca România să primească aproximativ 14,3 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR în împrumuturi. În plus, avem eligibilitate pentru aproximativ 31,5 miliarde EUR din fondurile de coeziune și 21,7 miliarde EUR din bugetul pentru agricultură. În acest fel, pentru următorii ani, România ar putea primi granturi de aproape 68 de miliarde EUR și împrumuturi de 14 miliarde EUR. Dacă se calculează doar componentele grantului, deoarece în mod normal împrumuturile trebuie rambursate cu dobândă, chiar la rate favorabile într-o situație optimă, atunci România ar putea primi anual fonduri UE în valoare de aproximativ 3,5-4,0% din PIB în următorii ani.

Fondurile PNRR vor sprijini în primul rând tranziția verde (41%) și tranziția digitală (20,5%). Aceasta înseamnă că România este eligibilă pentru fonduri în principal pentru finanțarea proiectelor de investiții publice, cum sunt renovarea clădirilor multifamiliale sau îmbunătățirea conexiunii digitale în zonele rurale. Până acum, în cadrul programului au fost contractațe 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, iar cea mai recentă comunicare a guvernului sugerează îndeplinirea etapelor de referință pentru o a doua plăță; cu toate acestea, nu putem fi siguri până când statusul nu este confirmat și din partea Comisiei.”