Update articol:

Andreea PAUL (INACO): Doar trei dintre cele 16 obiective ale Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare a României 2014-2020 s-au realizat până în ultimul său an de implementare

Echipa de profesionisti voluntari ai INACO au analizat faptele publice înainte de intențiile deja anunțate, la rece, a rezultatelor înregistrate în ultimul an de implementare a „Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020”, dezbătut și adoptat de legislativul României. Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse (unul fiind încă cu semnul întrebării), unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare, ba chiar cu regrese ingrijoratoare, arata un comunicat.

Asociația INACO consideră că o fidelă analiză a gradului de implementare a tuturor planurilor și strategiilor naționale, ar imprima viteză în faptele publice în anul 2020, pentru a putea avansa un plan și mai ambițios de dezvoltare pentru următorul deceniu, mai creativ și mai inovativ, cu atât mai mult cu cât, chiar de 1 iulie, Banca Mondială a anunțat trecerea României în categoria statelor cu venituri mari în lume pentru prima dată în istoria țării noastre, iar Uniunea europeană alocă 100 de miliarde de euro pentru cercetare-dezvoltare-inovare în perioada 2021-2027.

 ”În topul 3% mondial ne regăsim ca națiune română doar cu cercetarea, universitățile și sectorul IT, susțin experții organizației neguvernamentale INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. Adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia. Macheta Laserului de la Măgurele este principala atracție la pavilionul României în cadrul expozițiilor internaționale la care am participat în ultimii ani. Fizica fotonucleară este domeniul în care găzduim, într-adevăr, cea mai avansată unitate de cercetare din lume și care dezvoltă proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI NP. Bitdefender este liderul global în securitate cibernetică. În clubul global al celor 479 de companii unicorn, existente la mijlocul anului 2020, regăsim Ui-Path, companie fondată tot de români, în SUA, în domeniul inteligenței artificiale și care acum este evaluatăla peste 10 miliarde de dolari. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Academia de Studii Economice din București sunt în top 3% universități din lume în acest an. Pentru a performa în economie, în educație, în decizia publică deopotrivă, avem de făcut același lucru: să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă. De la on-line, la om-line, cum îmi place să spun. În acest scop avem nevoie de cercetare și inovare”, consideră Andreea Paul, președintele INACO și conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE.

100 de miliarde de euro

Uniunea Europeană s-a ambiționat să propună în acest an tuturor statelor membre cel mai puternic program investițional pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027, Horizon Europe – în valoare de 100 de miliarde Euro, pentru a ne modela viitorul mai verde, durabil, digital și competitiv. 70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative, disruptive și cu potențial de extindere. O oportunitate pentru companiile și instituțiile de cercetare românești deopotrivă pentru a trece din laboratoare pe piață.

Guvernul României vine la rândul său cu Planul Național de Investiții și Relansare Economică, tot de 100 de miliarde euro pentru 2020-2030, unde domeniul CDI nu apare nici în cuprins (pg. 3), nici între obiectivele specifice (pg. 6-8), în schimb apare menționat fie între paranteze, fie este expediat în propunerile de dezvoltare ale infrastructurii cercetării, în granturile alocate companiilor sau în absorbția fondurilor europene alocate pentru următorii 7 ani. Ori fără creativitate și cercetare nu poți relansa economia pe termen lung. Fără inovare și antreprenoriat nu poți modela viitorul. Noi tot repornim economia săptămânal, cât ne țin bateriile, în loc să-i facem și o echilibrare de roți ca să nu ne bage în șanț, cum spune Constantin Gătin, sociolog și expert INACO, și să-i mai punem câțiva cai putere pentru a fi competitivi completează Andreea Paul. Socotelile și regulile teatrului electoral desfășurat la fiecare 4 ani sunt altele, dar chiar și așa merită să încercăm o abordare nouă, potrivită maratonului tehnologic și inovativ al secolului nostru digital cu dezvoltare exponențială, transmit experții INACO.

Fapte, nu vorbe!

Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse (unul fiind încă cu semnul întrebării), unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare. Andreea Paul și Anca Tamaș, experte și voluntare INACO, au analizat fiecare obiectiv în parte (vezi Tabel nr. 1) și au comparat ”obligațiile legale/declarațiile de intenție” cu realizările surprinse în ultimele baze de date oficiale disponbile la nivel național, internațional și în rapoartele de profil (Eurostat, Statista, U.S. Patent and Trademark Office, European Union Intellectual Property Office, Global Innovation Index 2019, rapoarte ale Comisiei Europene etc.).

”Unul dintre obiectivele atinse – depunerea a cel puțin 60 de aplicații de brevete anual în SUA până în anul 2020, era în realitate depășit încă din anul 2009, ceea ce ne face să credem că ținta a fost greșit stabilită la momentul adoptării Strategiei naționale de CDI 2014-2020. România avea 165 de aplicații de brevete USTPO depuse în 2015, conform ultimelor date oficiale disponibile.

Un alt obiectiv atins, ba chiar depășit, este acela al co-publicațiilor în parteneriat public-privat raportat la 1 milion de locuitori. România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator (vezi Tabel nr. 1)”, arată Andreea Paul.

”România avea 231 de firme gazelă tinere, cu creștere rapidă a numărului de angajați, în anul 2017 (unele dintre ele fiind inovative – nu am găsit oficial aceste informații nici la INS, nici la BNR, nici la Eurostat), peste ținta de 150 de firme inovative cu creștere rapidă asumate în Strategia națională de CDI a României. Evaluarea INACO este intuitivă din acest punct de vedere”, explică Anca Tamaș.

Un obiectiv este realizat parțial, iar restul de 12 sunt nerealizate, foarte departe de țintele asumate pentru anul 2020. Ba chiar unele obiective asumate pe hârtie, în lege, înregistrează regrese semnificative față de valorile înregistrate în anul 2014, anul în care a fost elaborată strategia CDI (vezi Tabel nr. 1). Cum să ne setăm în aceste condiții așteptările pentru noi promisiuni?

Să nu ne mire efectele în economia reală și nici că suntem oficial declarați ”cea mai slabă economie inovatoare din UE” (31% din performanța medie europeană în Tabloul inovării din 2020), doar avem cea mai mică pondere a resursei umane angajate în știință și tehnologie din UE, cele mai puține competențe digitale la nivelul populației și  România alocă cele mai mici fonduri publice pentru CDI în ultimii ani din UE (0,13% din PIB în 2020, față de media europeană de peste 2% din PIB). Învățarea de-a lungul vieții, investițiile private în cercetare ale companiilor sau exporturile de servicii intensive în cunoaștere ne așează tot la coada clasamentului european, îngrijorător în urma statelor aflate pe penultimul loc.

Odată conștientizate aceste realități INACO consideră că am putea recalibra roțile și motorul economiei și se întreabă retoric: Cum am putea crește calitatea vieții românilor fără digitalizarea și modernizarea educației, fără competențe și cunoaștere – combustibilul inovării, fără caii putere atașați economiilor Suediei, Austriei, Germaniei sau Danemarcei care alocă anual peste 3% din PIB cercetării-dezvoltării-inovării?

Pariul pe inovație

”Studiul din iunie 2020 publicat de McKinsey arată că pariul pe inovație este răspunsul la redresarea economică post-COVID-19 (detalii: https://www.mckinsey.com/business-functions/strategy-and-corporate-finance/our-insights/innovation-in-a-crisis-why-it-is-more-critical-than-ever). Dar, foarte puțini conducători de afaceri mari sunt pregătiți să facă față acestei provocări. Dintre executivii celor peste 200 de organizații din diverse industrii analizate de McKinsey, peste 90% consideră că inovarea afacerii lor este critică în următorii cinci ani pentru că s-a schimbat dramatic și va continua să se schimbe comportamentul consumatorilor. Dintre acești executivi, doar 21% au experiența necesară, resursele și voința de a urmări creșterea prin inovare, iar 2/3 dintre ei cred că acesta va fi cel mai dificil moment din cariera lor. Cu excepția industriei farma și a materialelor medicale, toate celelalte industrii au înregistrat scăderi dramatice ale investiției în inovare. Înfricoșător, nu?! Vorbim nu de SRL-uri din România ci de marile companii americane și internaționale studiate de McKinsey. Și totuși, unde este o criză, sunt și multe oportunități. Faptul că vedem oportunitățile, nu înseamnă că le vom putea folosi automat. Dar, dacă facem ceva în sensul ăsta, avem mult mai multe șanse. Românii sunt creativi individual. Organizațional? Pe ultimul loc din UE. De ce? Pentru că doar vorbim despre inovare și cercetare, dar le îngrădim într-un sistem birocratic care le sufocă. Predau din 2012 creativitate la ASE București și majoritatea studenților și masteranzilor încă mai cred că a fi creativ este apanajul mediului artistic, al industriilor creative. Creativitate înseamnă nu generarea de idei, ci punerea lor în practică. Or, imprevizibilitatea mediului de afaceri românesc și birocratizarea excesivă fac acest lucru extrem de dificil”, adaugă Mariana Nicolae, profesor universitar emerit, mentor pentru leadership, creativitate, comunicare interculturală și voluntară în comunitatea de profesioniști ai INACO.

Tabel nr. 1 Gradul de implementare a Strategiei Naționale pentru CDI 2014-2020

Obiectiv Ținta 2020 Grad de realizare Argumentare
 
Cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea (% din PIB) 1% NEREALIZAT Cheltuieli publice alocate CDI în ultimii ani în bugetul țării sunt departe de ținta de 1% din PIB:

–       2020: 0,13%;

–       2019: 0,17%;

–       2018: 0,15% din PIB.

În 2018 (ultimele date disponibile la Eurostat), cheltuielile totale cu cercetarea-dezvoltarea în România erau de 0,5% din PIB, dintre care 0,15% sunt cheltuieli guvernamentale, restul private. Media UE este de 2,19%. (Eurostat, iunie 2020)

https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&pcode=t2020_20&language=en

Nr. absolvenți doctorat (ISCED 6) la 1000 locuitori cu vârsta 25-34 ani 1,5 NEREALIZAT România are 0,4 absolvenți de doctorat la 1000 locuitori, fiind pe antepenultimul loc în UE la acest indicator în 2018 (ultimele date disponibile), urmată fiind de Polonia (0,6) și Letonia (0,5). Media UE e de 1,9 absolvenți de doctorat la 1000 locuitori. Mai mult, România se află într-un regres semnificativ față de anul 2014, când media era de 1,4 absolvenți de doctorat la 1000 de locuitori. Pe primul loc în UE se află acum Spania, singurul stat membru cu peste 3 absolvenți de doctorat la mia de locuitori (3,2). Din fruntea podiumului UE a plecat  Marea Britanie cu cei 3,3 absolvenți de doctorat la mia de locuitori cu vârste între 25 și 34 de ani (Eurostat, iunie 2020)

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=educ_uoe_grad06&lang=en).

Nr. cercetători în sectorul public (echivalent normă întreagă) 17000 NEREALIZAT România are 12.429 de cercetători în sectorul public în 2018 (ultimele date disponibile) și stagnăm față de anul 2011 (anul de raportare menționat în strategie), când înregistram 12409 cercetători în sectorul public. La nivelul întregii economii beneficiem de 17.213 cercetători în sectorul public, privat și civic, dar am pierdut peste o mie de cercetători în ultimii 5 ani (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsc00004&language=en).
Publicații științifice în topul 10% cele mai citate publicații din lume (% din totalul publicațiilor științifice la nivelul țării) 7% NEREALIZAT 4,2% din publicațiile românești se aflau în top 10% cele mai citate publicații din lume în perioada 2016-2018 (ultimele date disponibile), conform raportului Comisiei Europene “Science, Research and Innovation Performance of the EU 2020” (pag. 368), față de 4% în 2007-2009. Media europeană este în jur de 10%. Topul european a fost condus de Marea Britanie și acum de Olanda, cu peste 15% (European Commission, Science, Research and Innovation Performance of the EU 2020: A fair, green and digital Europe, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/srip/2020/ec_rtd_srip-2020-report.pdf).
Co-publicații științifice internaționale la 1 mil. locuitori 300 PARȚIAL REALIZAT România avea 182,6 co-publicații științifice internaționale la 1 mil. locuitori în anul 2016, aproape dublu față de anul 2010 (ultimul pentru care avem date disponibile). Chiar și așa, România se află pe ultimul loc în UE la acest indicator. Media europeană este de aproape 500. Topul UE este condus de Danemarca, cu peste 2000 (Science, Research and Innovation Performance of the EU 2018, pag. 165, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/srip-report-chap-1-4_2018_en.pdf ).
Capital de risc (% din PIB) 0,09% NEREALIZAT Capitalurile de risc se situează sub 0,01% din PIB în România (Statista, iunie 2020, https://www.statista.com/statistics/878899/venture-capital-investments-as-a-percent-of-gdp-europe/).
Antrenarea sectorului privat
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de afaceri (% din PIB) 1% NEREALIZAT Cheltuielile CDI ale sectorului privat în România erau de doar 0,3% din PIB, pe antepenultimul loc în UE. Media UE este de 1,45% din PIB. Sunt 3 state membre cu cheltuieli private pentru CDI de peste 2% din PIB: Suedia (2,35%), Austria (2,22%) și Germania (2,16%) (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/download.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=sdg_09_10).
Nr. cercetători în sectorul privat (echivalent normă întreagă) 14500 NEREALIZAT România are doar 4643 de cercetători în sectorul privat în 2018, la distanță foarte mare de ținta stabilită de 14500 de cercetători în sectorul privat (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsc00004&language=en).
Co-publicatii public-privat (nr. / 1 mil. locuitori) 16 REALIZAT România avea 19,1 co-publicații public-privat la 1 mil. de locuitori în 2018 (ultimele date disponibile), conform raportului Comisiei Europene. Chiar și așa, România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator. Performerul topului UE este Danemarca, cu 267,1 co-publicații public-privat la 1 mil. locuitori, iar topul european este condus de Elveția, cu 388,5 co-publicații public-privat la 1 mil. locuitori (European Commission, “Science, Research and Innovation Performance of the EU 2020: A fair, green and digital Europe”, pag. 399, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/srip/2020/ec_rtd_srip-2020-report.pdf).
IMM-uri inovative care colaborează cu alții (%) 6 NEREALIZAT 1,71% dintre IMM-urile inovative din România colaborează cu alții, departe de ținta de 6%, conform raportului Comisiei Europene. Media UE este de 12,23% (European Comission, 2019 SBA Fact Sheet Romania, pag. 13, file:///C:/Users/Test/Downloads/Romania%20-%20SBA%20Fact%20Sheet%202019.pdf ).
Aplicații brevete EPO (nr. / an) 120 NEREALIZAT România a înregistrat doar 40 de aplicații în 2019 la European Patents Office (EPO), de 3 ori mai puține față de ținta pentru anul 2020. România se află pe locul 24 din 28 țări UE (incluzând Marea Britanie) la numărul de aplicații brevete EPO în 2019. La vârful clasamentului sunt 4 țări UE-28 cu peste 6.000 aplicații brevete EPO în 2019: Germania (26.805), Franța (10.163), Olanda (6.954) și Marea Britanie (6.156) (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&pcode=sdg_09_40&language=en).
Aplicații brevete USTPO (nr. / an) 60 REALIZAT România avea 165 aplicații de brevete USTPO în 2015 (ultimele date disponibile), ținta de 60 de aplicații fiind în realitate depășită încă din anul 2009, ceea ce ne face să credem că ținta a fost greșit stabilită la adoptarea Strategiei naționale de CDI 2014-2020 (U.S. Patent and Trademark Office, https://www.uspto.gov/web/offices/ac/ido/oeip/taf/appl_yr.htm).
Aplicații mărci comerciale comunitare (nr. / 1 mld. euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare) 4 NEREALIZAT România depune doar 2,52 aplicații de mărci comerciale comunitare / 1 mld. euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2019 (European Union Intellectual Property Office, EUIPO Statistics in European Union Trade Marks: 1996-01 to 2020-05 Evolution, pag. 16, https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_library/contentPdfs/about_euipo/the_office/statistics-of-european-union-trade-marks_en.pdf).
Impact economic
Firme inovative cu creștere rapidă (nr.) 150 REALIZAT Datele explicite ale acestui indicator nu sunt raportate în bazele de date statistice naționale (nu am reușit să le identificăm!), dar am găsit că România avea 231 de firme gazelă tinere, cu creștere rapidă a numărului de angajați, în anul 2017 (foarte probabil bună parte dintre ele fiind inovative), conform ultimelor date europene disponibile (Eurostat, iulie 2020, https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=bd_9pm_r2&lang=en).
IMM care introduc produse sau servicii inovative (%) 20 NEREALIZAT 4,63% din IMM-urile românești introduc produse sau servicii inovative, la distanță mare de ținta de 20%, conform raportului Comisiei Europene, în 2016 (ultimele date disponibile). Media UE este de 33,32% (European Comission, 2019 SBA Fact Sheet Romania, pag. 13, file:///C:/Users/Test/Downloads/Romania%20-%20SBA%20Fact%20Sheet%202019%20(1).pdf ).
Venituri din licențe și brevete din străinătate (% din PIB) 0,17 NEREALIZAT Veniturile românilor din licențele și brevetele din străinătate sunt 0,1% din PIB în 2019, conform “Global Innovation Index 2019”,.

Sursa: Global Innovation Index (2019), pag. 316, https://www.globalinnovationindex.org/gii-2019-report#

Veniturile românilor din licențele și brevetele din străinătate se ridică la 0,08% din PIB în primul trimestru din 2020, conform datelor BNR, raportat la PIB în primul trimestru din acest an, jumătate din ținta propusă.

Sursa: Banca Națională a României, iulie 2020, https://www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx

Eurostat, iulie 2020,                                          

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=namq_10_gdp&lang=en

Sursa: INACO, iulie 2020

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (22/09/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDMN, SDTS si EFSA

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (22/09/2020)

Tranzactie cu parti afiliate

ROPHARMA SA (RPH) (22/09/2020)

Hotarari AGAE 22.09.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (22/09/2020)

Notificare prag detineri/vot >5%