Andrei Rădulescu, BT: Deprecierea leului, determinată de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică internă

Leul românesc şi-a continuat joi tendinţa de depreciere în raport cu moneda unică europeană la un nou nivel minim istoric, în principal pe fondul provocărilor din sfera echilibrelor macroeconomice şi al incertitudinilor de politică economică pe plan intern, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania.

“Leul românesc a continuat tendinţa de depreciere în raport cu moneda unică europeană spre un nivel minim istoric în şedinţa de tranzacţionare de astăzi, evoluţie determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale. Pe de o parte, România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent (% din PIB) şi ale deficitului bugetar (% din PIB) dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE”, a explicat Andrei Rădulescu.

De asemenea, acesta a afirmat că măsurile fiscal-bugetare anunţate la final de 2018 şi absenţa unui proiect de buget pe anul 2019 au contribuit la intensificarea percepţiei de risc privind evoluţia deficitului bugetar în 2019, fiind în creştere probabilitatea poziţionării peste pragul de 3% din PIB, limita impusă de Pactul de Stabilitate şi Creştere.

“Nu în ultimul rând, Banca Centrală a semnalat o consolidare a politicii monetare pe termen scurt, iar pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat ratele de dobândă s-au diminuat în ultimele şedinţe, factori care au condus la atenuarea cererii pentru lei”, a spus Andrei Rădulescu.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a spus că rolul Băncii Centrale este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe piaţa valutară şi pe cea monetară interbancară, în condiţiile în care noile măsuri intrate în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe, astfel încât se caută noi niveluri de echilibru. “În semestru doi al anului trecut, am avut o stabilitate relativă a cursului de schimb, cu o variaţie în jur de 1 procent, între 4,62 – 4,67 (lei/euro – n. r.), ca urmare a îmbunătăţirii unor indicatori fundamentali, cum ar fi rata inflaţiei, dar şi a unei stabilităţi în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, inclusiv o marjă uşor pozitivă comparativ cu alte pieţe din zonă. Noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe – valutară şi monetară interbancară – care sunt strâns corelate şi, ca urmare, pe aceste pieţe, se caută noi niveluri de echilibru. În condiţii de maximă incertitudine, rolul BNR este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe aceste pieţe”, a explicat Suciu.

Leul s-a depreciat joi cu 0,42 bani (0,09%) faţă de euro, ajungând din nou la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană, cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6764 lei/euro. Aceasta, după ce, miercuri, BNR a cotat euro la 4,6722 lei.