APMGR: Un clawback de 33-34% în T4 2019 va adânci criza medicamentelor generice, periclitând existența companiilor din domeniu 

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) este la curent și salută efortul depus de Guvern pentru rezolvarea situației critice în care se află medicamentele generice, și anume implementarea unui taxe clawback diferențiate și plafonate, potrivit unui comunicat de presă.

APGMR spune: “Cele mai recente prognoze indică un clawback ce va ajunge în T4 2019 la un nivel de 33-34%, de la un nivel de 12,6% cu numai 4 ani în urmă.

Acest nivel va adânci criza medicamentelor generice, nivel care periclitează existența companiilor producătoare de medicamente generice, astfel că vom asista în curând la închiderea unor linii de producție și a unor fabrici din România, ceea ce va duce la disponibilizări de personal, pe lângă pierderea economică și creșterea dependenței de importuri.

Industria producătoare de medicamente generice trebuie să fie considerată de importanță strategică pentru CSAT, pentru că în cazul unei situații de urgență, medicamentele generice vor face diferența între viață și moarte. Și tocmai aceste medicamente sunt penalizate printr-o taxă clawback total injustă și care nu se regăsește nicăieri în spațiul European în forma în care există în România.

Rezolvarea injustiției taxei clawback, o masură cuprinsă în Programul de Guvernare și considerată de actualul Ministru al Sănătății, domnul Dr. Victor Costache prioritatea zero, a fost exprimată în spațiul public de nenumărate ori, dar din păcate până la acest moment nu s-a luat nicio măsură.

Am subliniat în nenumărate rânduri importanța implementării urmatoarelor măsuri ce trebuie aplicate din luna decembrie a anului în curs, și anume:

1. Ajustarea cu inflația a bugetului de medicamente, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane RON pe trimestru;
2. Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total.

După implementarea imediată a acestor măsuri, împreună cu autoritățile putem trece la identificarea de soluții pe termen mediu și lung privind diferențierea și plafonarea taxei clawback pentru medicamentele generice.

În condițiile în care medicamentele generice, accesibile ca preț, care tratează milioane de pacienți și care uneori se prescriu în asociere cu medicamentele inovative, sunt retrase continuu din piață pe motiv de lipsă de sustenabilitate, bugetul de medicamente fiind unul neconform cu nevoia reală de medicamente a populației, Ministerul Sănătății decide compensarea unor molecule inovative scumpe (HG 720 în transparență publică), cu un impact de aproximativ 156 de milioane RON pe an, fără alocarea unui buget suplimentar pentru acestea.

Înțelegem și susținem necesitatea introducerii de noi molecule inovative și de a asigura accesul pacienților la tratamente inovatoare, dar considerăm că autoritățile trebuie să asigure sursele de finanțare pentru acestea si să nu lase această responsabilitate pe umerii industriei. De fapt, este o cerință legală ce trebuie respectată. Modalitatea prezentă, prin care industria generică este cea care cofinanțează inovația printr-o taxă clawback în continuă creștere, nu mai poate fi considerată funcțională”.

APMGR atrage atenția că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând cateva mii de pacienți, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu prețuri mici: 

“În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât și celor cu preț mic, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza prețului redus și al sistemului de adaosuri, pentru care toți producătorii sunt obligați să plătească clawback.

Taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preț sunt o barieră în calea accesului pacienților la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piață a peste 2.500 de medicamente generice, dar și o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.

Cine răspunde pentru faptul că pacienții nu au acces la medicamentele generice?

În România, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, cu un buget de medicamente înghețat, există un paradox și anume, se compensează molecule inovative fără asigurarea spațiului bugetar, la acest fapt adăugându-se lipsa preocupării pentru un management continuu al bugetului care, ar permite optimizări ale costurilor din care să se finanțeze inovația, precum și creșterea accesului pacienților la tratamente, atat generice cat si inovative”.

Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Târgu Mureș și Constanța unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva, Zentiva.