Aproape jumătate din împrumuturile țării trebuie returnate către străini. Nerezidenții dețin 47,8% din datoria totală a României, în timp ce instituțiile financiare rezidente au o cotă de 49,5%, iar alți rezidenți non financiari, dețin un procent de 2,7% din datoria țării, care cumulează 35% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Spre comparație, dintre statele membre UE pentru care există date disponibile, ponderea datoriei publice deținută de nerezidenți, în 2018, a fost cea mai mare în Cipru (76%), urmată de Letonia (74%) și Lituania (73%). În schimb, ponderea cea mai mare din datorie deținută de sectorul financiar local a fost înregistrată în Danemarca (72%), Suedia (70%) și Italia (65%).
În general, în întreaga UE, mai puțin de 10% din datorie era deținută de sectoarele nefinanciare rezidente (corporații, gospodării și instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor), cu excepția Maltei (25%), a Ungariei (22%), Portugalia (13%) și Irlandei (11%).
*Suedia – cea mai mare datorie pe termen scurt
Cu puțin peste 20% din datoria publică totală având un termen mai mic de un an, Suedia a înregistrat cea mai mare proporție a maturităților pe termen scurt în rândul statelor membre, în 2018, înaintea Ungariei (18%), Portugaliei (17%), Italiei (13%) și Danemarcei (12%). La polul opus, aproape toată datoria era
formată din scadențe mai mari de un an în Bulgaria, Lituania, Polonia și Cipru.
| Știri BVB