Aproape trei sferturi dintre IMM-urile din România utilizează AI în activităţile lor (raport)

Aproape trei sferturi (73%) dintre Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din România folosesc în activităţile lor Inteligenţa Artificială (AI), însă doar 22% implementează această tehnologie la scară largă, arată datele cuprinse într-un nou raport de referinţă, publicat de AI Chamber.

Conform cercetării, la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), peste 75% dintre IMM-uri apelează la AI şi un sfert (25%) dintre acestea la scară mai largă, utilizarea concentrându-se pe analiza datelor (40%), traducere (35%) şi automatizarea sarcinilor (28%).

În România, 66% dintre companii afirmă că vor să extindă utilizarea AI (un nivel de entuziasm comparabil cu cel din Polonia şi din Slovacia) şi, cu toate acestea, doar 36% dintre firme sunt familiare cu AI Act al Uniunii Europene (sub media regiunii, de 39%), peste jumătate (57%) declară că lipsa de cunoştinţe este principala barieră în adoptarea AI, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ECE.

Sondajul împarte companiile în patru tipologii: “Optimişti practici”, “Conştienţi cu bariere”, “Indiferenţi faţă de AI” şi “Retraşi digital”. În acest sens, România are o distribuţie echilibrată între cele patru segmente. Astfel, 21% dintre firme sunt retrase digital, 29% sunt indiferente, 19% optimiste practice, iar 31% conştiente de potenţialul AI, dar confruntate cu bariere.

În plus, două treimi (66%) dintre companiile româneşti consideră că AI va transforma industria lor (peste media regională), dar 44% cred că AI va aduce beneficii directe asupra activităţilor derulate.

Referitor la raportul dintre dimensiunea companiei şi maturitatea AI, firmele mai mari din România (50-250 angajaţi) domină segmentul “Conştienţi cu bariere”, în timp ce microîntreprinderile sunt supra-reprezentate în categoria “Retraşi digital”. Totuşi, în ciuda lipsei de infrastructură digitală în unele cazuri, 61% dintre angajaţii români caută activ modalităţi de a folosi AI la locul de muncă, una dintre cele mai ridicate rate din regiune.

Pe de altă parte, doar 8% dintre firmele autohtone se declară pregătite pentru un audit AI, o pondere în linie cu media CEE, dar alarmantă în contextul intrării în vigoare a AI Act, notează raportul de specialitate.

Potrivit sursei citate, 25% dintre respondenţi au declarat că nu au întreprins niciun pas pentru formarea angajaţilor în AI, ceea ce, în viziunea specialiştilor de la AI Chamber, riscă să adâncească prăpastia dintre companiile pregătite şi cele rămase în urmă.

Datele Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) relevă faptul că piaţa AI, la nivel global, va ajunge la valoarea de 4,8 trilioane dolari, până în 2033, în creştere de 25 de ori faţă de 2023.

“În acest context, România nu îşi mai permite să amâne investiţiile în AI. Deşi o parte semnificativă a companiilor manifestă interes, lipsa de competenţe interne şi de sprijin sistemic rămâne o provocare majoră. Cu toate acestea, 66% dintre companiile româneşti declară că vor să extindă utilizarea AI – peste media regională. Este un semnal clar că apetitul pentru transformare există. Provocarea rămâne modul în care acest potenţial va fi transformat în acţiuni concrete”, se menţionează în cercetare.

Raportul AI Chamber, intitulat “Cum îşi găsesc IMM-urile din CEE drumul în lumea AI?”, este bazat pe un sondaj realizat în rândul a peste 3.200 de întreprinderi mici şi mijlocii din 11 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).

AI Chamber – cu sediul în Polonia, reuneşte startup-uri, corporaţii, organizaţii şi ONG-uri axate pe AI din întreaga regiune ECE, iar în calitate de lider de opinie în sector susţine utilizarea etică a AI, încurajează colaborarea între sectorul privat şi organizaţiile non-guvernamentale şi sprijină activ iniţiative care stimulează inovaţia AI.