Arabia Saudită şi-a anunţat angajamentul de a realiza un program de energie nucleară, precum şi angajamentul de a permite o supraveghere mai mare din partea inspectorilor pentru energie atomică, într-un moment în care regatul îşi continuă eforturile de a deveni un jucător mai puternic pe scena internaţională, transmite CNBC.
Ministrul saudit al Energiei a spus că ţara sa va trece la garanţii şi controale mult mai solide din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, organul de pază nuclear al ONU, decât a făcut-o anterior. În conformitate cu Protocolul privind cantităţile mici (SQP) al agenţiei, AIEA scuteşte ţările cu materiale nucleare puţine sau deloc de la multe inspecţii şi cerinţe de transparenţă.
„Regatul a luat recent decizia de a-și anula Protocolul privind cantitățile mici și de a trece la implementarea unui Acord cuprinzător de garanții”, a declarat luni ministrul saudit al energiei, prințul Abdulaziz bin Salman Al Saud, în cadrul conferinței anuale a AIEA de la Viena.
„Regatul se angajează, prin politica sa privind energia atomică, să respecte cele mai înalte standarde de transparență și fiabilitate”, a spus el.
Agenţia de supraveghere a presat de ani de zile regatul şi alte ţări cu SQP să treacă la Acordul de garanţii cuprinzătoare (CSA), directorul general al AIEA, Rafael Grossi, numindu-le ”o slăbiciune”, pe fondul eforturilor globale de neproliferare.
Într-o postare pe platforma de socializare X, Grossi a scris: ”Am semnat un acord pentru ca #SaudiArabia să ofere @IAEAorg ofiţeri profesionişti juniori, marcând un pas semnificativ în expertiza şi cooperare nucleară”, şi a mulţumit regatului pentru sprijinul acordat.
Anunţul a pus în centrul atenţiei eforturile în curs de dezvoltare ale regatului în domeniul energiei nucleare – Arabia Saudită are un mic reactor nuclear, o unitate de cercetare înfiinţată cu ajutorul Argentinei, pe care nu l-a pus încă în funcţiune.
Trecerea la CSA va permite regatului să acceseze material fisionabil şi să înceapă să pună în funcţiune reactorul, ceea ce ar face din Arabia Saudită a doua ţară arabă din lume cu un program de energie nucleară după Emiratele Arabe Unite.
”Aştept cu nerăbdare să primesc comunicarea oficială a Arabiei Saudite cu privire la decizia sa. AIEA este pregătită să ofere sprijin în acest sens”, a spus Grossi luni seara.
Ministrul saudit al Energiei nu a comentat dacă ţara sa va adera şi la Protocolul adiţional al AIEA, care necesită o supraveghere mai amănunţită, inclusiv inspecţii rapide.
Preocupări legate de cursa înarmărilor din Orientul Mijlociu
Comentariile prințului Abdulaziz vin pe fondul îngrijorării crescânde a experților în neproliferare nucleară și a parlamentarilor cu privire la intențiile Arabiei Saudite cu această tehnologie. Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a declarat într-un interviu amplu acordat recent pentru Fox News că, dacă Iranul vr dezvolta arme nucleare, și Arabia Saudită o va face. El a făcut inițial aceeași afirmație într-un interviu acordat CBS în 2018.
Sub conducerea lui Mohammed bin Salman, Arabia Saudită a făcut pași în creşterea poziției sale ca jucător global, de la găzduirea G20 și medierea conflictului între Rusia și Ucraina până la investirea de miliarde de dolari în oferte sportive globale și evenimente majore.
Regatul s-a impus ca un actor diplomatic capabil să-şi valorifice relaţiile atât cu Occidentul, cât şi cu Rusia şi China în propriul beneficiu.
Un program nuclear ar creşte această poziţie diplomatică şi mai mult.
Riad încearcă, de asemenea, să obţină cât mai multe concesii posibile de la Washington, deoarece administraţia Biden încearcă să o împingă către un acord de normalizare a relaţiilor cu Israelul. Asistenţa SUA cu un program de energie nucleară este una dintre cerinţele cheie ale Arabiei Saudite – dar nu toată lumea este mulţumită de asta.
”Un acord de normalizare a relaţiilor cu Arabia Saudită ar fi o dezvoltare binevenită. Dar nu cu preţul de a le permite saudiţilor să dezvolte arme nucleare. Nu cu preţul unei curse a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu”, a declarat liderul opoziţiei israeliene Yair Lapid, într-o declaraţie de săptămâna trecută.
Numeroși parlamentari americani și europeni și-au exprimat, de asemenea, obiecții și preocupări.
Evoluția vine, de asemenea, pe fundalul unei blocaje continue în discuțiile dintre Washington și Teheran, acesta din urmă și-a crescut rapid nivelurile de îmbogățire cu uraniu în anii de când fostul președinte Donald Trump a retras SUA din acordul nuclear iranian în 2018. Acordul multilateral din epoca Obama a permis ridicarea sancțiunilor economice împotriva Iranului în schimbul limitării programului său nuclear.
La începutul lunii septembrie, AIEA a anunţat că nu a existat ”niciun progres” în eforturile AIEA de a monitoriza activitatea nucleară a Iranului şi că ”verificarea şi monitorizarea au fost serios afectate de decizia Iranului de a opri implementarea angajamentelor sale legate de sectorul nuclear în cadrul JCPOA”, acronim pentru acordul cu Iranul, care se numeşte oficial Planul de acţiune cuprinzător comun.
Iranul susţine că programul său este exclusiv pentru scopuri civile, dar şi-a crescut îmbogăţirea cu uraniu la o puritate de 60% puritate, la doar un pas tehnic de puritatea de 90%, care este nivelul necesar pentru capacitatea de fabricare a bombelor.
Preşedinte iranian Ebrahim Raisi a spus că schimbările au venit după ce semnatarii europeni ai JCPOA ”au călcat în picioare angajamentele” din acord.
Totuşi, agenţia ONU a spus că stocul de uraniu îmbogăţit al Iranului a scăzut în această lună în comparaţie cu luna mai, posibil într-o concesie faţă de SUA, dar a rămas de 18 ori mai mare decât limita prevăzută de JCPOA.
| Știri BVB