ASFOR: Industria europeană a lemnului solicită modificări la propunerea de Regulament UE care priveşte comerţul cu lemn

Asociaţia Forestierilor din România s-a alăturat demersului industriei europene a lemnului, care solicită modificări la propunerea de Regulament UE care priveşte comerţul cu lemn, deoarece conţine multe erori, conform unui comunicat al ASFOR.

“Cele mai importante organizaţii ale industriei forestiere, prelucrării lemnului şi mobilei din Europa au trimis o serie de sugestii la propunerea de Regulament a Parlamentului European şi a Consiliului privind punerea pe piaţa UE, precum şi importul sau exportul unor mărfuri şi produse asociate cu “defrişarea şi degradarea pădurilor”. Noul Regulament va abroga Regulamentului nr. 995/2010″ se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii industriei lemnului semnalează că, pe măsură ce conştientizarea temelor legate de climă şi mediu creşte şi obiceiurile de consum se schimbă, se deschid noi oportunităţi pentru industria forestieră şi construcţiile din lemn pentru a dezvolta soluţii ecologice funcţionale şi, din acest motiv, este de maximă importanţă ca cerinţele care privesc lemnul din noua propunere de Regulament să fie realizate cu atenţie, luând în considerare mai multe aspecte.

Astfel, potrivit acestora, certificările Chain-of-Custody (CoC) sunt o modalitate de a sprijini silvicultura responsabilă urmând lanţul de aprovizionare, iar standardele dezvoltate demonstrează trasabilitatea lemnului. Certificarea CoC este o modalitate pentru companii să îşi asume poziţia “fără defrişare” prin procurarea produselor din lemn numai din surse responsabile, certificate independent conform acestor standarde.

“Este de la sine înţeles că industria europeană a lemnului condamnă cu fermitate orice formă de tăiere ilegală şi de aceea a făcut investiţii mari pentru a se asigura că legile, regulile şi reglementările forestiere sunt respectate în timpul recoltării, transportului, prelucrării şi comerţului cu produse forestiere. Trebuie amintit aici faptul că lemnul şi produsele pe bază de lemn sunt deja acoperite de Regulamentul privind lemnul, care prevede că produsele care intră pe piaţa UE au fost recoltate şi comercializate cu respectarea legilor din ţările producătoare”, se mai precizează în comunicat.

ASFOR, alături de colegii din industria europeană a lemnului, îşi exprimă preocuparea pentru definiţia utilizată în propunere în ceea ce priveşte măsurarea “degradării pădurilor” sau a “pădurii degradate”, deoarece “aceste concepte nu sunt susţinute de niciun consens ştiinţific internaţional”.

“A existat o dezbatere considerabilă pe această temă în contextul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), dar opiniile au fost divergente şi contradictorii. Adoptarea unei definiţii ambigue prezintă un risc pentru recoltarea durabilă în curs şi activitatea deja planificată în statele-membre. Care ar trebui să fie, de exemplu, densitatea biomasei într-o pădure nedegradată? Starea naturală şi dinamica ecosistemelor forestiere sunt variabile, iar impactul perturbărilor umane asupra pădurilor variază atât în intensitate, cât şi în dimensiune ca spaţiu şi, de asemenea, ca frecvenţă. În aceeaşi măsură diferă şi capacităţile de refacere a ecosistemelor. Ambiguitatea definiţiei ar putea duce chiar la blocarea industriei lemnului şi la oprirea recoltării lemnului în Europa. Prin urmare, până la stabilirea unui acord solid la nivel internaţional şi pe baze ştiinţifice, definiţiile de acest tip ar trebui eliminate din propunerea de regulament”, explică reprezentanţii ASFOR.

Aceştia subliniază că industriile europene de prelucrare a lemnului şi de mobilier sprijină ferm certificarea forestieră voluntară, care oferă o asigurare suplimentară cu privire la angajamentul producătorului de lemn faţă de protejarea valorilor de mediu şi sociale în silvicultură.

De asemenea, ei susţin că este imperativă evitarea sarcinilor administrative care duc la noi poveri pentru companii.

“Nu încurajăm extinderea cerinţelor de due-diligence ale operatorilor de către comercianţi, deoarece se vor crea, cu siguranţă, confuzii şi erori. Pe de o parte, operatorii sunt cei care plasează lemnul şi produsele din lemn pe piaţă, iar printre aceştia se numără şi importatorii. Deja pe baza reglementărilor existente, aceştia trebuie să implementeze un sistem de due-diligence pentru a evita ca produsele lor să conţină cherestea obţinută ilegal. Pe de altă parte, comercianţii tranzacţionează lemn sau produse din lemn care au fost deja introduse pe piaţa UE de către operatori. Comercianţii trebuie să primească informaţiile corespunzătoare de la operatori”, punctează ASFOR.

Totodată, Asociaţia semnalează că noua cerinţă legată de furnizarea coordonatelor geografice ale tuturor parcelelor de teren din care provin mărfurile şi produsele relevante, cerinţă care în România este deja implementată, cauzează o birocraţie inutilă, care are menirea de a minimaliza acţiunile instituţiilor abilitate de control. Cerinţele de due-diligence nu trebuie să ducă la situaţii în care se încălcă legea concurenţei şi se compromite un contract confidenţial între vânzător şi cumpărător. Colectarea informaţiilor geografice (geolocaţie) poate duce la numeroase erori, aşa cum am avut în România prin aplicarea SUMAL 1, erori de locaţie corectate cu greu prin SUMAL 2, explică forestierii.

Ei adaugă faptul că angajamentele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) interzic discriminarea între membrii săi şi acest lucru poate fi un obstacol pentru UE atunci când va stabili care ţări au un risc scăzut, standard sau ridicat de defrişare. Regulile comerciale se concentrează pe produse şi sunt limitate atunci când vine vorba de procesele şi metodele de producţie şi “prin urmare, UE trebuie să fie atentă atunci când legiferează în acest domeniu”.

În ceea ce priveşte accesul la justiţie, ASFOR subliniază că, în cercetarea unei infracţiuni, dovezile trebuie să fie relevante din punct de vedere logic, materiale şi competente, iar expresia folosită în propunere – “preocupări fundamentate” – nu este suficientă.

“A fi acuzat în mod fals de posibile infracţiuni, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală, reprezintă o lovitură de proporţii inimaginabile pentru companiile din lemn. În cele din urmă, având în vedere complexitatea Regulamentului propus, poate fi o provocare pentru companii să înţeleagă toate nuanţele modului în care schimbările legislative le vor afecta afacerile. Este imperativ ca firmele să primească suficient timp şi sprijin pentru a se adapta la schimbări. Doi ani, aşa cum se prevede în propunere, nu este un interval de timp suficient pentru a evalua implementarea noului regulament în companii, motiv pentru care propunem o perioadă de cinci ani”, se mai arată în comunicat.

Scrisoarea privind solicitarea de modificare a Regulamentului UE este semnată de CEI-Bois – Confederaţia Europeană a Industriilor de Prelucrare a Lemnului, EFIC – Confederaţia Europeană a Industriei de Mobilă, EPF – Federaţia Europeană a Producătorilor de Plăci, EOS – Organizaţia Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului, FEP – Federaţia Europeană a Industriei Parchetului.