-
Intervenţia domnului Bogdan PĂTRU, Head of Public Policy, Mastercard România și Croația, în cadrul Forumului România Digitală
Cum vedeți dumneavoastră transformarea digitală în mediul de afaceri din România?
Bogdan Pătru: Cu siguranță, în ultimii doi ani, putem să observăm niște evoluții spectaculoase care au venit, pe de o parte, de nevoie, iar pe de altă parte au fost determinate de o implicare mai accentuată a autorităților publice centrale sau locale în conștientizare, promovare, educare în domeniul digitalizării.
Aici o să vă dau un exemplu foarte simplu: ne-au trebuit vreo 10 ani până când să avem un spot la TV despre “Cum poți să-ți plătești taxele prin ghiseul.ro”. După apariția spotului, platforma a crescut de la câteva sute de mii de utilizatori la începutul anului 2020, la circa 1,2 milioane de persoane, în momentul de față.
Am văzut cu toții în perioada de restricții, de lockdown, că s-a schimbat comportamentul nostru privind digitalizarea. Și atunci, bineînțeles, că mediul privat mediu, mediul financiar – bancar, serviciile de muncă, platformele pe care le utilizam înainte au trebuit să-și regândească tot modul de business, au trebuit să supraviețuiască, au trebuit să aibă din nou acces la clienți și să le poată transmite produsele, serviciile, informațiile pe care le furnizau și înainte.
Odată cu pandemia, am văzut o asumare clară din partea autorităților și am văzut o deschidere mai mare către cooperare, dialog, parteneriat public privat și așa mai departe.
Brusc n-am mai fost pe poziții antagonice. Înainte, statul erau undeva într-un turn de fildeș de unde stătea și reglementa, nu ne întreba niciodată nimic, noi, mediul privat, eram de partea cealaltă unde arătam cu degetul și criticam.
Dar în ultima perioadă au existat în foarte multe domenii exemple de bune practici, exemple de succes, am avut chiar premiere în Europa. Am început să exportăm idei și proiecte din România către alte state europene, deși în continuare există un decalaj uriaș la nivelul societății.
Care considerați că au fost principalele provocări?
Bogdan Pătru: Pot să vă spun că principala provocare a fost sintagma des întâlnită: “Nu se poate și nu vreau”. Provocarea vine din mental. Nu de puține ori și cred că mulți dintre noi ne-am confruntat cu asta, în interacțiunile pe care le avem fie cu mediul privat, fie cu mediul public. Ni s-a spus: “Nu asta este prioritatea în România acum. Noi nu avem autostrăzi, nu avem școli, nu avem spitale și așa mai departe”. Lucru care este adevărat și nu încearcă nimeni să spună că o problemă este mai mare decât alta sau că ar trebui prioritizate, dar nu ar trebui excluse în nici un caz.
O companie de tehnologie nu poate să vină să construiască autostrăzi, dar poate, prin creșterea gradului de digitalizare care va determina o scădere la nivelul birocrației, costurilor administrative și așa mai departe, să genereze acel surplus în PIB care poată să fie alocat pentru infrastructură. În loc să ai 15 funcționari care să arhiveze dosarul cu șină sau să ai închiriați zeci de mii de metri pătrați în care să îți arhivezi ca societate privată arhiva financiar-contabilă pe o perioadă de 50 de ani – am impresia că s-a schimbat legislația recent -, poți elimina aceste costuri și poți folosi resursele în altă parte.
O altă provocare este nivelul scăzut de educație, atât educație financiară, cât și competențe digitale, dar și nivelul de incluziune financiară și incluziune digitală în rândul populației.
Recent, s-au făcut pași concreți în acest sens și există Strategia Națională pentru Competențe Digitale, există Strategia Națională pentru Educație Financiară. De la sfârșitul anului trecut, educația financiară se află în curricula școlară obligatorie. Anul acesta a fost adoptată în Parlament Ziua Națională a Educației Financiare. De asemenea, avem Ziua Națională a comerțului financiar, a comerțului electronic. Sunt elemente simbolice, dar sunt elemente care să vină să pună în discuție niște subiecte.
Mai nou au fost completate aceste două noțiuni cu noțiunile de securitate cibernetică, competențe cibernetice etc. Este îmbucurător pentru noi, mediul privat, să vedem că, față de anii trecuți, avem promisiuni clare – vom avea, vom face, vom analiza, se va face, se va dezbate și așa mai departe -, asistăm la o politică cu KPI, cu deadline-uri, cum spunem noi în mediul corporatist, avem niște date concrete.
Cred că ar trebui să profităm în continuare de momentul în care ne aflăm – avem voință politică, avem și resurse financiare, avem unde să le implementăm, cerere există pentru aceste proiecte, soluții și servicii, cetățenii le cer, iar mediul privat, ca întotdeauna, este un partener de dialog și de consultare cu autoritățile publice.
Ați lansat pachetul pentru digitalizarea afacerii. Puteți să ne spuneți ce servicii cuprinde acest pachet?
Bogdan Pătru: L-am lansat la începutul pandemiei. Pentru că, atunci când vorbim despre incluziune financiară, competențe digitale, nu ne referim doar la cetățeni, ci și la mediul de afaceri.
Dacă ne uităm pe majoritatea studiilor, analizelor, rapoartelor, fie că sunt de la Comisia Europeană sau Banca Mondială, vom constata că în zona IMM-urilor, avem cea mai mică pondere a firmelor care folosesc servicii de semnătură electronică, servicii de Cloud, Big Data sau comerț electronic.
Pandemia a fost o provocare pentru sectorul micro-întreprinderilor, a fost o provocare pentru ei să-și readapteze peste noapte întreg modelul de business.
Pe fondul lipsei de educație și de promovare, am considerat că este necesar să existe un pachet de produse și servicii care să vină în sprijinul lor. Pe scurt sunt produse de consultanță, în domeniul juridic, în domeniul resurselor umane, marketing, promovarea afacerii, servicii de semnătură electronică, servicii de e-commerce, soluții moderne privind gestionarea contabilității și a flow-urilor financiare etc. Nu este un pachet static, ci este un pachet dinamic; în permanență, împreună cu partenerii noștri, adăugăm noi soluții, produse și servicii, vom mai adăuga anul acesta și servicii din zona aceasta de protecție împotriva atacurilor cibernetice, tutoriale, exemple de bune practici, recomandări și așa mai departe.
Ce deschidere ați găsit la IMM-uri pentru astfel de servicii?
Bogdan Pătru: Este o deschidere foarte mare, dar pe noi nu ne-a surprins lucrul acesta pentru că am văzut că, la majoritatea noilor produse și servicii pe care le-am adus în România în domeniul plăților electronice, rata de adopție a fost foarte mare în rândul populației. Până nu demult am fost în top cinci state europene la ponderea plăților contactless, rata de adopție a plăților cu mobilul, a plăților cu ceasul sau cu alte dispozitive a fost foarte mare.
Avem o rată mare de adopție a plăților contactless, la fel a plăților cu telefonul mobil. Ce facem cu cash-ul? Renunțăm la cash?
Bogdan Pătru: Niciodată. Și nu cred că ar trebui să pornim de la întrebarea sau de la dorința de a renunța în totalitate la numerar – numerarul având niște particularități și niște elemente care țin până la urmă de identitatea și suveranitatea fiecărui stat membru, politici financiare etc.
Cred că ar trebui regândită puțin problema. Aici mă uit la două articole recente: pe de o parte, declarația din partea ministrului finanțelor publice că România are o economie gri sau informală 30% din PIB, pe de altă parte, toate analizele din presă spun că au crescut plățile electronice în ultimii doi ai, dar numerarul a crescut ca Făt- Frumos.
Specialiștii spun că această pondere mare a numerarului aflat în circulație este unul dintre elementele principale care favorizează această economie nedeclarată.
Știu că domnul deputat George Tuță are un proiect privind incluziunea financiară în România. Nici aici nu stăm deloc bine. Dacă ne uităm la toate celelalte 27 de state membre, suntem pe ultimul loc ca pondere a plăților electronice în PIB. Asistăm din nou, ca în mai multe domenii, la două Românii, pe de o parte una este situația în marile orașe, pe de altă parte în momentul în care începi să ieși din marile orașe îți dai seama că infrastructura lipsește cu desăvârșire pentru că nu a fost o implicare din partea autorităților statului.
| Știri BVB