Limitarea plăților în numerar este una dintre măsurile care poate contribui la o colectare mai bună a ANAF, a declarat Bogdan PĂTRU, Government Segment Lead Mastercard România și Croația, la Banking Forum, precizând că fostul președinte ANAF spunea că 20% din totalul plăților efectuate de către persoane juridice către ANAF se fac cash –  și asta la nivelul anului 2023,  iar din totalul persoanelor juridice din România, circa 30% nu au cont curent.

Bogdan Pătru a explicat: “Eu cred că, pe lângă digitalizarea ANAF, ar trebui să ne gândim ce putem face fiecare, pentru că, chiar dacă avem niște mecanisme puse la dispoziție, ar trebui să le și folosim, iar lucrurile acestea merg mâna în mână –  incluziunea financiară nu este numai pentru persoanele fizice, este și pentru IMM-uri și pentru instituții. La fel este și cu educația financiară.

Dacă ne uităm la ultimii ani, vedem că s-au făcut progrese – să ne aducem aminte că, acum ceva timp, cloud-ul guvernamental era total abstract, interoperabilitatea – la fel. În parlament  erau la un moment dat vreo cinci-șase proiecte legislative doar pentru semnătura electronică, în diverse stadii de adoptare și cu diverse amendamente, conectarea caselor de marcat la serverele ANAF se amâna de la lună la lună, de la trimestru la trimestru, iar factura electronică era o chestie pseudo-abstractă, așa cum era și spațiul virtual privat. Cam acesta era gradul de absorbție și de implementare a serviciilor.

O mare problemă a instituțiilor publice a fost modificarea cadrului legislativ de funcționare, iar una dintre marile probleme a fost cauzată inclusiv de inițiativa domnului George Tuță, referitoare la dispariția dosarului cu șină, pentru că funcționarii cereau în continuare documente pe hârtie pentru că așa scria în proceduri.

Și atunci nu ține doar de digitalizare și de adoptare, chiar dacă ai soluțiile best-in- class. Avantajul atunci când pornești de jos este că poți să sari peste anumite etape intermediare, nu este nevoie să mai experimentezi, poți să vezi exact ce funcționează, ce a funcționat în alte state, ce crezi că se pretează la tine și să le implementezi. Dar este nevoie de educație, este nevoie de analiza efectelor secundare și atunci încep să se vadă și rezultatele, dar nu ne putem aștepta la miracole peste noapte.

În plus, dacă peste reticența noastră la tehnologie, mai venim și cu mesaje populiste și intrăm în teorii ale conspirației de control, urmărire etc, atunci când ești un influencer, un factor de decizie politică, cred că ar trebui să avem puțin mai multă responsabilitate pentru că educația financiară nu este făcută doar de ANPC sau BNR,  ci o facem cu toții. Și atunci cred că ar trebui să lucrăm împreună pe toate palierele societății pentru atingerea acestor obiective”.

Referitor la digitalizarea serviciile publice, domnul Bogdan Pătru a spus: “Este nevoie la un moment dat de o strategie fundamentală de digitalizare a serviciilor publice pentru că multe dintre ele s-au făcut deja, dar întâlnim și unele proceduri paradoxale, cum ar fi mersul la o instituție publică ca să îmi iau parola de la ghișeu pentru online.

Dar lucrurile s-au mai schimbat, rata de adopție într-adevăr nu este mare, în continuare numărul serviciilor publice digitale este scăzut, dacă ne uităm la celelalte state membre, dar, comparativ cu alți ani, am crescut.

Platforma ghișeul.ro cred că este cel mai bun exemplu –  a devenit un instrument extrem de util pentru pentru statul român, avea 500.000 de utilizatori în 2019, iar acum are aproape 2 milioane. Tot prin această plaformă, colectarea a crescut de la 400 de milioane lei în 2019,  la 1,7 miliarde lei până acum și nu s-a terminat încă anul.

Partea bună este că administrația vede că aceste mijloace digitale nu sunt o găselniță a cuiva, nu sunt un nice- to- have pe care mediul privat și cetățenii îl cer, ci realizează că este o unealtă care ajută foarte mult statul prin reducerea birocrației, a  procedurilor administrative, a timpilor morți de lucru, reclamații etc, lucruri care contribuie la creșterea calității actului public.

Opinia mea este că nu există o comunicare foarte bună între instituții, o coordonare.  Avem insulițe digitale, vedem orașe sau municipii unde serviciile publice digitale lipsesc cu desăvârșire, dar vedem comune cu câteva mii de locuitori care sunt “state of the art” (de ultima oră).  Vă spun cu toată responsabilitatea cuvintelor că sunt țări europene care se uită la România pentru că există astfel de localități pe care cu greu le găsești pe hartă, dar au servicii ireproșabile. Cred că aici ar trebui lucrat, surse de finanțare există, oportunități există, avem cam tot ce ne trebuie la îndemână, dar trebuie ca autoritățile să comunice între ele, iar noi, mediul privat, să le sprijinim”.

Referitor la rezultatele campaniei de plăți taxe și impozite organizată de Mastercard la începutul acestui an, domnul Bogdan Pătru a precizat: “Anul acesta,  am avut două premiere: pe de o parte am lansat aplicația de mobil pentru ghiseul.ro și, pe de altă parte, în perioada februarie-martie, am lansat această campanie prin care am încurajat plata taxelor, impozitelor și a facturilor la utilități într-un mod electronic, fie prin ghiseul.ro, fie prin altă platformă pusă la dispoziție de operatori economici sau de administrațiile publice. A fost o premieră în România pentru partea de taxe și impozite, pentru că  în ultima săptămână a lunii martie am introdus și o campanie de tip cashback, am rambursat 10% din valoarea taxelor plătite până în limita a 50 lei pentru plătitorii de carduri. A fost, de pe o parte, un mijloc prin care să încurajăm plata la timp a taxelor și impozitelor  către autoritățile locale folosind un mijloc electronic, iar pe de altă parte și o modalitate de sprijin după lunile de iarnă.

Rezultatele au fost peste așteptări. Doar în ultima săptămână am avut circa  90.000 de tranzacții cu carduri Mastercard pentru plata exclusivă de taxe și impozite, sumele plătite au fost undeva la 44 milioane de lei doar în ultima săptămână.

O altă cifră la care nu ne așteptam – pentru aproape 15% dintre posesori de carduri a fost prima dată când au plătit taxele online, deci s-a văzut o creștere față de anii față trecuți.

Intenționăm  să repetăm campanie, veți mai vedea premiere de la noi și în viitor. Ne-am asumat, alături de partenerii noștri din industrie, încă din 2011, când a fost lansată platforma ghiseul.ro, acest rol de a sprijini statul român în zona de colectare și de digitalizare a taxelor și impozitelor și vom continua în această direcție.

Întrebat cum putem crește educația financiară în rândul românilor, Bogdan Pătru a spus: “Este nevoie de timp pentru educație financiară. Cred că sunt 3 ani de când educația financiară, antreprenorială și juridică au devenit materii obligatorii. Sunt greu de introdus în curricula școlară ca materii de sine-stătătoare din pricina numărului mare de ore, dar nu știu la câte clase aceste materii chiar se predau interdisciplinar.

De aceea noi am început încă de anul trecut un program  – Teach the teacher , prin care învățăm profesorii, împreună cu partenerii noștri de la Junior Achievement, cum să introducă noțiuni de educație financiară în cadrul competențelor pe care le predau.

Ce pot să vă spun este că România a progresat în ultimii ani în educația financiară, deși există un decalaj față de țările europene. Nu suntem încă într-o situație foarte bună, dar acum șase-șapte ani incluziunea financiară în România era la sub 30%. A crescut, dar nu suficient de mult. Pe de altă parte, părerea mea personală este că actul educațional trebuie să crească calitativ în ansamblul. Dacă ne uităm la numărul de absolvenți de bacalaureat, la rata abandonului școlar și la diverse statistici și clasamente cu numărul de analfabeți funcționali, părerea mea este că stăm chiar foarte bine la educație financiară.

Este dureros că suntem încă pe ultimul loc la incluziune financiară și nu cred că place nimănui acest lucru. Până la urmă, educația financiară nu este doar o chestie nice- to- have, ca și incluziunea financiară. Noțiunile acestea contribuie în ansamblu pentru că educația financiară nu înseamnă numai să îți iei un card sau  ultimul model de iPhone și în câte rate să ți-l iei, dar înseamnă și cum să-ți gestionezi bugetul, cum să investești într-un mod rentabil și profitabil pentru tine și să nu mai adopți soluții ceva mai sofisticate față de Caritasul anilor ‘90 sau altele care au mai fost pe la noi”.