Intenţia adoptării DORA – creşterea gradului de încredere din partea populației în instituțiile financiar-bancare, ceea ce va duce şi la creşterea nivelului de intermediere financiară
Nu poți să ai un proces de transformare digitală fără o soluție electronică de plată, a declarat Bogdan PĂTRU, Government Engagement Director la Mastercard Romania & Croaţia, la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
Domnia sa a explicat: „Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să lanseze achiziţia online de titluri de stat. Dar degeaba statul ne creează această funcționalitate online, dacă nu avem incluziune financiară. Noi vom cumpăra online aceste titluri de stat, dar plata mergem şi o facem cash, la ghișeu. Nu doar noțiunile, dar şi practicalitatea celor două este strâns legată. Am spus de foarte mult timp – nu poți să ai un proces de transformare digitală, la nivelul administrației publice, la nivelul companiilor, la nivel individual, fără o soluție electronică de plată. Nu poți să închizi acest cerc.
Aşadar avem nevoie de educație financiară și competențe digitale. Mai mult, incluziunea nu trebuie să fie doar financiară, ci și digitală. Alături de acestea ar trebui să avem noțiuni de securitate cibernetică, igienă cibernetică sau sănătate cibernetică, care ne privesc pe toți cei care dorim să trăim în această lume mai conectată, mai digitală, cu acces din multiple platforme și resurse”.
Referitor la faptul că România a rămas pe ultimul loc în UE la competitivitatea digitală, domnul Pătru a spus: „Ar fi absurd să nu recunoaștem că s-au făcut pași în zona de educație digitală. A fost un drum extrem de lung, dar progrese sunt. Gândiți-vă că, acum 10 ani, a plăti cu cardul era un gest aproape de aroganță, era un lucru extrem de rar.
Acum, dacă ne uităm inclusiv la autoritățile publice, preocuparea către digitalizare, către transparentizarea procedurilor, este constantă, nu mai sunt excepții. Să ne uităm la numărul de utilizatori ghiseul.ro – era undeva la aproape 500.000 în decembrie 2019, astăzi cred că sunt 2,3 milioane.
Sistemul bancar a supraviețuit în ultimii ani nenumăratelor crize, pornind de la Covid, trecând prin războiul din Ucraina, şi iată că sistemul bancar este stabil. Educația financiară a avut un rol în toată această stabilitate, este vorba de acel consumator care ia o decizie educată. Consider că trebuie să existe în permanență o preocupare la nivelul autorităților publice – sunt absolut admirabile eforturile și acțiunile pe care le fac – și la nivelul mediului privat de a transmite în permanență aceste informații.
Educația este un proces continuu. Nu poți să faci o oră de educație financiară și să spui că ai terminat. Progresele se vor vedea în curând și în rapoartele și clasamentele europene. E adevărat că nu creștemcu viteza cu care am dori să o facem, dar acest lucru cred că ține și de specificul național, de contextul demografic, de multiple aspecte. Dar este clar că recuperăm acel decalaj”.
Referitor la evoluția atacurilor cibernetice în România, comparativ și cu alte țări, domnul Bogdan Pătru a spus: „Ca trend internațional, atacurile cibernetice cresc, atât în intensitate, cât şi în frecvență sau grad de sofisticare, pentru că asistăm la un fenomen de democratizare a tehnologiei. Este accesibil aproape oricui să aibă acces la un echipament hardware și software pe care să-l folosească în scopuri frauduloase. Nu mai este o barieră de cost.
Gradul de sofisticare a evoluat. Nu mai primim acele mesaje pe Gmail sau pe Yahoo cu prinți nigerieni. Acum primești apeluri video, apeluri telefonice, mesaje care îți par extrem de licite. Oricât ai crede tu că ești de protejat, de atent cunoscător și că nu dai acces oricui, este suficientă o clipă de neatenţie şi poţi fi vulnerabilizat.
În România, riscurile cibernetice sunt în continuare gestionabile, cel puțin la nivelul instrumentelor financiare, pentru că România este în continuare o țară unde predominant tranzacțiile sunt în numerar. Dar asta nu înseamnă că nu se întâmplă atacuri cibernetice sau fraude.
Este absolut lăudabil din partea ARB și DNSC că au acţiuni constante de avertizare și de educare a populației și în zona aceasta de riscuri cibernetice”.
Întrebat de Regulamentul DORA, care va impacta sistemul financiar începând cu anul viitor, domnul Bogdan Pătru a spus: „Cu siguranță, sistemul bancar românesc va fi pregătit și va acționa în conformitate cu prevederile DORA, la fel cum o vor face și restul instituțiilor ce cad sub incidența DORA, pentru că nu sunt doar instituțiile bancare. Sistemul bancar românesc este rezilient și face față acestor provocări.
Dacă ne gândim că una dintre preocupările legiuitorului european la momentul adoptării DORA a fost să crească gradul de încredere din partea populației în instituțiile financiar-bancare, făcându-le pe acestea să fie mai reziliente, să se poată adapta, să aibă mecanisme de control, mecanisme de continuitate operațională, mecanisme de testare permanentă, și așa mai departe, pentru a face fața atacurilor cibernetice, cu siguranță că acest regulament va duce la o creștere sporită, lucru care va face să crească nivelul de incluziune financiară, nivelul de intermediere financiară.
În majoritatea studiilor și analizelor care s-au făcut în România cu privire la barierele în calea intermedierii financiare sau incluziunii financiare, printre primele trei s-a situat mai mereu nivelul scăzut de încredere în aceste instituții. De aceea, a existat această preocupare în ultimii ani din partea tuturor entităților implicate în acest proces de a crește gradul de încredere, inclusiv prin transformările interne cerute de legislație”.
Despre proiecte de viitor ale Mastercard în România, domnul Bogdan Pătru a spus: „Din punctul meu de vedere, vom continua în aceeași linie și vom avea aceleași preocupări pe care le-am avut și până acum – a contribui la creșterea nivelului de incluziune financiară și educație financiară în România. Vom continua, de asemenea, să promovăm pe piața din România și să aducem pentru toți partenerii noștri – că vorbim de instituții bancare, de comercianți sau de posesorii de carduri – cele mai noi produse și soluții, astfel încât plățile să fie cât mai eficiente, sigure și rapide.
O altă preocupare va fi să lucrăm alături de partenerii noștri prin a-i sprijini în acest proces de adaptare la contextul de amenințări în ceea ce privește securitatea cibernetică, și aici facem acest lucru prin produse, soluții și servicii pe care le punem la dispoziția partenerilor noștri, schimb de experiență, intelligence sharing etc”.
| Știri BVB