Bolojan: Ne asumăm responsabilitatea de a intra la guvernare, fără a condiţiona sub nicio formă de funcţii sau de persoane

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunţat luni că a propus în Biroul Politic Naţional al partidului să participe la guvernare fără niciun fel de condiţii, precizând că decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

“Am propus colegilor să aprobe participarea în guvernare fără niciun fel de condiţii legate de o persoană sau de alta. (…) Votul pe care l-au dat colegii – şi a fost un vot cu o majoritate foarte mare – a fost să ne asumăm această responsabilitate de a intra la guvernare, fără a condiţiona sub nicio formă de funcţii sau de persoane, dar să punem greutate în primul rând pe partea de reducere de cheltuieli şi apoi pe aspectele care ţin de eventualele creşteri de taxe şi de impozite”, a spus Bolojan, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, care a avut loc la Palatul Parlamentului.

1Comentariu

Adăugă-le pe ale tale

1
Iuliu pe 2 iunie 2025 la 16:46
Răspunde
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în discursul din Parlament cu ocazia depunerii jurământului că înainte de orice este nevoie de un program de reforme imediate care să conducă la reducerea deficitului bugetar , precum:
-stoparea evaziunii fiscale;
-reducerea și să eficientizarea cheltuielilor statului;
-guvernanță și management profesionist la companiile de stat;
-simplificarea accesării fondurilor europene;
-un mesaj de stabilitate, deschidere și predictibilitate catre piețele financiare menit sa asigure un cadru favorabil pentru atragerea investitorilor.
Totusi, pe termen mediu si lung, România are nevoie de reforme structurale temeinice precum:
-reducerea birocrației prin digitalizare;
-legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ;
-reforma sistemului electoral;
-reforma administrativ-teritorială .
Dintre toate acestea, cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială si descentralizarea.
Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Astfel, în perioada 2014-2020, Polonia a accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi, în timp ce România a cerut și a obținut doar 5,5 miliarde.
Concret, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi, agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 judete echivalente cu regiunile de dezvoltare.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii si să livreze servicii publice pentru comunitătile din subordine.
In concluzie, este nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe bază sustenabilă.
Recent a fost depus la parlament un proiect de Lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)