Guvernul vrea să-şi angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administraţiei publice locale şi centrale, la pachet cu măsurile de relansare economică, înainte de data de 1 februarie, a declarat premierul Ilie Bolojan.
El a fost întrebat, vineri, dacă angajarea răspunderii Guvernului în Parlament pentru reforma administraţiei publice locale şi centrale, la pachet cu măsurile de relansare economică, va fi amânată pentru luna februarie.
“Procedura de angajare a răspunderii este o procedură care durează mai multe zile. Atunci când am spus că în prima parte a lunii februarie, am luat în calcul angajarea răspunderii înainte de data de 1 februarie şi derularea procedurii, închiderea procedurii în prima parte a lunii februarie. Deci, ţinta este să angajăm răspunderea Guvernului înainte de data de 1 februarie. E o problemă, pur şi simplu, de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară. De luni într-o săptămână începe activitatea parlamentară şi atunci este şi o logică de a nu mai face încă o şedinţă cu câteva zile înainte, la finalul săptămânii”, a afirmat Ilie Bolojan la Radio România Actualităţi.
În context, el a mai fost întrebat dacă există “fisuri” la nivelul coaliţiei de guvernare şi în cazul unei moţiuni de cenzură pot apărea parlamentari ai coaliţiei care să sprijine un astfel de demers.
“Susţinerea Guvernului, în afară de declaraţiile publice, se testează în Parlament şi atunci când Guvernul îşi va asuma răspunderea, va fi testul de susţinere parlamentară. În condiţiile în care se depune moţiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă şi se va testa această susţinere”, a mai declarat Bolojan.
În context, el a menţionat şi câteva dintre măsurile de relansare economică pe care Guvernul urmează să-şi angajeze răspunderea în pachetul care va cuprinde şi reforma administraţiei publice.
“În discuţia pe care am avut-o, aceste două proiecte ar urma să fie adoptate în acelaşi pachet. Noi, ca ţară, în afară de a ne corecta acumulările negative bugetare pe care le-am înregistrat în aceşti ani, suntem în situaţia în care, pentru a dezvolta România în anii următori, trebuie să ne punem economia pe baze sănătoase. (…) Legislaţia va defini pachete de sprijin care să susţină, de exemplu, componentele de cercetare-dezvoltare, care să susţină investiţiile străine în România, pentru a le atrage, care să susţină anumite sectoare care au valoare în viitor, de exemplu, componenta de metale rare – v-am dat câteva exemple. În aceste zile se definitivează toate aceste detalii şi până săptămâna viitoare, aceste două pachete ar trebui să fie integral finalizate”, a spus Bolojan.
În ceea ce priveşte reforma administraţiei locale şi centrale, el a fost întrebat dacă vor fi parţial şi reduceri de personal, cu 10%.
“În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajaţi, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielilor cu salariile de 10%, ţinându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut – de exemplu, educaţia preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creşterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-şi specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare în aşa fel încât instituţia să funcţioneze în bună regulă. Dar ce trebuie înţeles? În condiţiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat şi de către aparatul de stat, care în multe locuri este supradimensionat. Şi se vede foarte clar din analiza structurii administraţiei publice locale că dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unităţi administrativ-teritoriale, deci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci, două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal”, a mai afirmat Bolojan.
În acelaşi timp, el a subliniat că pentru a putea avea investiţii în anii următori în administraţia locală, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în aceşti ani.
“Şi banii pe care îi are această ţară, din impozitele pe care le plătesc românii, trebuie direcţionaţi către investiţii care rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că şi în 2024, şi în 2025 am avut nişte investiţii enorme, deci am pompat foarte multe investiţii care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creştere economică. Dar s-a văzut că creşterea noastră economică a început să scadă, deşi investiţiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiţii nu mai au un efect de antrenare mare”, a mai declarat Bolojan. AGERPRES
| Știri BVB