BRICS – Quo Vadis? (opinie Liviu Mureşan)

Dr. Liviu Mureșan
Președinte EURODEFENSE România,
Președinte în exercițiu 2025 al Rețelei EURODEFENSE

După summitul G7 desfășurat în Canada și summitul NATO organizat la Haga, în Țările de Jos, în perioada 6-7 iulie, Muzeul de Artă Contemporană din Rio de Janeiro a găzduit cea de-a 17-a ediție a summitului BRICS. Până de curând, doar câțiva analiști și-au îndreptat atenția asupra acestui actor din ce în ce mai important pe scena mondială, însă acum, faptul că președinții Chinei și Rusiei nu au participat personal a stârnit brusc un mare interes și a deturnat aproape în totalitate atenția care ar fi trebuit să fie acordată analizei conținutului discuțiilor. Unii dintre analiștii și mass-media mainstream au estimat că această ediție a BRICS, organizată în Brazilia, va fi una mai puțin productivă.

Summitul de la Rio de Janeiro a pus în prim plan importanța dialogului Sud-Sud, reflectând astfel viziunea strategică a BRICS în urmărirea intereselor comune în trei domenii principale: cooperarea politică și de securitate, cooperarea economică și financiară și cooperarea culturală și interumană. Toate acestea chiar dacă fiecare stat membru are propria agendă în ceea ce privește apartenența la BRICS.

Se știe că prima reuniune la nivel înalt a BRIC a avut loc în 2009, cu participarea liderilor din Brazilia, Rusia, India și China. Un an mai târziu, Africa de Sud s-a alăturat clubului, care de atunci a fost denumit „BRICS”. BRICS este acum o nouă forță în ascensiune, o voce la nivel internațional, oferind totodată un cadru pentru schimburi multilaterale între membrii săi. În 2024, Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite s-au alăturat grupului, iar mai recent și Indonezia a devenit membru. Pe lângă membrii oficiali, există și țări partenere, precum Belarus, Bolivia, Kazahstan, Cuba, Nigeria, Malaezia, Thailanda, Vietnam și Uganda. Ca urmare a acestui interes crescând, la summitul BRICS din acest an au participat peste 30 de țări, fie ca membri cu drepturi depline, fie ca parteneri. Cu noii membri, BRICS reprezintă 45% din populația mondială și contribuie cu 25% la PIB-ul global.

În realitate, însă, relațiile dintre țări sunt mai complexe și mai profunde, cu un potențial impresionant de dezvoltare. În ceea ce privește relațiile dintre China și Brazilia, de exemplu, cea de-a 4-a reuniune ministerială dintre China și Forumul Statelor din America Latină și Caraibe a avut loc la Beijing, la 13 mai. Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că, în perioada 10-14 mai, Luiz Ignacio Lula da Silva a efectuat o vizită oficială în China, însoțit de membri ai cabinetului său, membri ai Congresului Național, precum și de 200 de oameni de afaceri. Cu această ocazie, au fost semnate 20 de acorduri de cooperare. Aceste evoluții bilaterale în relațiile dintre China și Brazilia în diverse domenii ar putea fi motivul pentru care India a fost reprezentată la nivel înalt la summitul BRICS de la Rio de Janeiro, unde Narendra Mody a rămas pentru o vizită oficială în Brazilia, cu numeroase întâlniri bilaterale. Aceste mișcări pe teren și evenimentele bilaterale reflectă competiția dintre cei doi giganți, China și India, pentru America Latină, în timp ce SUA și UE au fost mai puțin prezente în ultima perioadă pe acest continent.

În același timp, Statele Unite au exercitat o presiune puternică atât asupra BRICS, cât și asupra Braziliei. Prima putere mondială a depus eforturi pentru a menține importanța dolarului american și pentru a descuraja procesul de de-dolarizare în curs de desfășurare. Timp de decenii, dolarul american a susținut poziția SUA ca lider mondial în politică, economie și finanțe, precum și în securitate și apărare, transformând finanțele într-o „armă de distrugere în masă”. Cea de-a 17-a ediție a summitului BRICS a fost amenințată cu sancțiuni de către Donald Trump, care a declarat că „țările care se aliniaza politicilor antiamericane ale BRICS vor fi supuse unor taxe suplimentare de 10%”.

Deși acuzațiile dinaintea summitului sugerau o mișcare către introducerea unei monede comune BRICS, „grupul a clarificat că nu intenționează să înlocuiască dolarul american, ci că obiectivul este de a dezvolta mecanisme alternative de decontare care să promoveze o mai mare eficiență a pieței și să favorizeze un sistem financiar global mai incluziv și multipolar” (Vajiram & Ravi, 11.07.2025).

Printre evoluțiile post-summit se numără propunerea primarului orașului Rio de Janeiro, Eduardo Paes, ca Rio de Janeiro să devină „centru diplomatic al BRICS”. Acesta este titlul unui articol din South China Morning Post (12. 07. 2025), care anunță intenția de a începe investiții pentru a oferi sediul instituțiilor BRICS, astfel încât blocul să poată urmări obiectivele principale ale creării sale, și anume „promovarea cooperării economice, a guvernanței globale și a dezvoltării durabile între economiile emergente și în curs de dezvoltare”.

În decembrie 2025, Forumul G20 va avea loc la Pretoria, sub motto-ul „Solidaritate, egalitate, durabilitate”. Acesta va oferi ocazia de a clarifica punctele comune și diferențele dintre obiectivele și prioritățile G20 și BRICS, având în vedere că 8 membri BRICS sunt și membri G20.

În ceea ce privește BRICS, în 2026 va fi rândul Indiei să găzduiască summitul BRICS. Ca și în anii precedenți, țara care deține președinția tinde să pună în prim plan propria viziune și agenda, influențând astfel dezvoltarea viitoare a organizației. Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a declarat deja că „sub președinția Indiei, vom lucra pentru a defini BRICS într-o formă nouă. BRICS va însemna Building Resilience and Innovation for Cooperation and Sustainability (Construirea rezilienței și inovării pentru cooperare și durabilitate), într-un spirit centrat pe oameni și pe primul loc”.

În aceste vremuri de incertitudine, este evident că BRICS nu mai poate fi ignorat și că expansiunea sa a deschis noi căi către multipolaritate, declanșând în același timp o serie de întrebări, precum: „Va deveni doar o altă grupare politică modelată de ambițiile câtorva sau se va transforma într-un parteneriat autentic pentru dezvoltare durabilă? Rolul Indiei va fi esențial în conturarea răspunsului”. (Times of India, 12. 07. 2025).

Dacă secolul XXI este considerat secolul Asiei, vom asista oare la transformarea următoarei perioade (2025-2035) în deceniul BRICS?