2023 a fost cel mai bun an din istoria Transport Trade Service (TTS), atât financiar, cât și ca nivel de investiții și ca evoluție a acțiunilor pe piață, a spus Gabriel Țecheră, director guvernanță corporativă și relații cu investitorii TTS, într-un interviu video, pentru Financial Intelligence.
El a declarat: “În opinia noastră, 2023 trebuie tratat ca atare: un ”outlier” care și peste ani va ieși în evidență ca un an cu totul excepțional, greu de crezut că se va repeta curând.
În condițiile acestea, imaginea noastră despre 2024 reflectată în bugetul supus aprobării AGA, nu a picat bine pieței, care în mod natural l-a perceput negativ (și a avut o reacție normală aplicând o corecție de preț)
Emoția a umbrit cumva ceea ce este important în ce privește Bugetul 2024: din punct de vedere operațional și al cash-ului generat de grup, cifrele sunt semnificativ mai mari ca realizările din 2022: venituri din exploatare 1,1 mld. lei, +24,3% față de 2022 (934,6 mil.lei) și EBITDA 437,6 mil. lei, +67,2% față de 2022 (283,3 mil. lei)”.
În raport cu 2023, cifrele sunt în scădere, dar ținând cont de caracterul excepțional al anului trecut, lucrurile nu sunt deloc dramatice: minus 5,2% la nivelul veniturilor operaționale și minus 24,8% în EBITDA în raport cu cele mai bune rezultate din istorie.
Bugetul 2024 este un buget realist și corect, în sensul că proiecțiile sunt bazate pe cifre concrete, cu alte cuvinte pe cea mai bună informație – inclusiv în ceea ce privește contractele cu clienții tradiționali, disponibilă la data întocmirii bugetului, potrivit lui Gabriel Țecheră.
Prin ceea ce a realizat în 2023 când a reinvestit întregul profit realizat – volumul investițiilor atingând o valoare record istoric, respectiv 381,9 mil. lei. (în timp ce profitul consolidat a fost 305,5 mil. lei), Grupul TTS a pus bazele pentru dezvoltarea în continuare a afacerilor cu accent pe operarea portuară în care au fost investiți 239,2 mil. lei.
Investițiile în operare portuară au fost realizate în principal de TTS (132,8 mil. lei în preluarea DECIROM, 57,1 mil. lei în achiziția a celor două macarale plutitoare destinate creșterii vitezei și productivității operării în portul Constanța și 13,0 mil. lei în modernizarea portului Giurgiu, în total 202,9 mil. lei), și CANOPUS STAR (21 mil. lei în extinderea capacităților proprii de operare și depozitare).
Transportul fluvial nu a fost nici el neglijat, NAVROM realizând la rândul ei investiții record de 142,6 mil. lei (din care 134,5 mil. lei în flotă și 8,1 mil. lei în activități suport – șantiere navale și dragaj).
Nici în materie de investiții, bugetul 2024 nu poate fi comparat cu realizările din 2023 pentru că valoarea cea mai mare în 2023 a fost reprezentată de cele două investiții principale: DECIROM (132,8 mil. lei) și macaralele plutitoare (57,1 mil. lei), care împreună au reprezentat aproape jumătate din valoarea investițiilor realizate.
Bugetul de investiții propus AGA (221,8 mil.lei) este cu 15% mai mare decât realizările din 2023 – dacă nu luăm în considerare ”one-off”-urile adică DECIROM și macaralele plutitoare achiziționate în 2023.
Referitor la evoluția din trimestrul I, domnul Țecheră spune că fluxurile de produse agricole exportate de Ucraina prin portul Constanța reprezintă elefantul din cameră: “Principala evoluție din T1 a fost reducerea semnificativă a fluxurilor în piețele ”spot” și pe transport și pe operare portuară cauzată de reactivarea încă din a doua jumătate a T4 2023 (deși neoficial, deci fără vreo garanție din partea Rusiei) a canalului de export prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Asta într-adevăr a condus la niveluri mult reduse ale fluxurilor pe piețele ”spot”, cu o presiune enormă asupra tarifelor. Dar rămâne de văzut dacă acest coridor va rezista și cât timp va rezista o lună, două, nouă, pentru că nivelul de incertitudine este extrem de ridicat atâta timp cât zona de război se apropie pe zi ce trece din ce în ce mai mult de coridor.
În ceea ce ne privește lucrurile stau un pic altfel, și trebuie subliniate 2 lucruri.
În primul rând, efectele acestei evoluții situații au fost luate în calcul atunci când am elaborat bugetului pe 2024 și pe baza informațiilor care la momentul întocmirii aveau un nivel suficient de ridicat de credibilitate (în special contractele deja încheiate sau care urmau/urmează să fie încheiate).
În al doilea rând, grație modelului nostru de afacere, Grupul TTS nu este afectat în aceeași măsură în care sunt afectați ceilalți participanți în piețele ”spot” de transport și operare portuară.
Acest lucru se datorează faptului că noi, ca grup, nu suntem nici transportatori nici operatori portuari nici expeditori și din acest motiv nu concurăm pe piața ”spot”.
Noi furnizăm servicii integrate de logistică, adică un pachet de servicii constând din transhipment la porturile de origine și de destinație, transport fluvial, expediție cu tot ce înseamnă asta – surveying pentru certificarea cantității și calității mărfurilor la plecare și la sosire, documentație și management logistic. Din acest motiv, contractele noastre sunt contracte pe termen cu un grad de stabilitate și predictibilitate mult mai mare decât în cazul pieței ”spot”. Iar această structură este valabilă pentru majoritatea contractelor noastre, indiferent de tipul de marfă sau de traseul pe care aceasta trebuie să-l parcurgă.”
Reacția la anunțul dividendului și la publicarea bugetului 2024 – urmate de videoconferința în care au fost dezbătute cele două subiecte, a fost negativă, fapt care pentru noi nu a fost nicidecum o surpriză, a mai spus Țecheră: “În ceea ce privește perspectiva pentru 2024 (adică bugetul), evident că mulți s-au grăbit să îl compare cu realizările pe 2023. Așa cum am spus, cred că e eroare, pentru că noi am avut grijă să subliniem că nu 2023 ar trebui luat ca referință, ci 2022. Dar am mai trecut printr-o perioadă similară în 2022 când mulți s-au grăbit să vândă la prețuri sub 10 lei/acțiune, chiar sub prețul de listare, și mulți dintre cei care s-au grăbit au regretat pentru că, nu numai că au marcat o pierdere, dar nici nu cred că au avut oportunități de investiții cu randamente mai mari ca TTS.
În mod cert și dividendul a nemulțumit, dar aici nu mai este emoția de vină. Pur și simplu lumea ignoră politica noastră de dividend, și compară dividendul (în mod evident eronat) cu profitul consolidat, în loc să-l compare cu profitul individual al TTS. Și sincer îmi este imposibil să înțeleg care este logica aici
Pe de o parte, din punct de vedere legal, nu putem distribui altceva decât profitul pe care îl face TTS (și nicidecum profitul consolidat) pe care am anticipat-o, nu a fost nicidecum o surpriză.
Pe de altă parte ceea ce piața pur și simplu nu înțelege este că TTS nu este un investitor financiar (și aici din păcate intră o mare parte din analiști, dar și investitori instituționali, nu toți evident). TTS nu a investit în sucursalele sale cu scopul de a încasa dividende pe care să le transfere mai departe către acționarii săi, și nici nu o va face vreodată.
TTS a achiziționat sucursalele (și aici vorbim de sucursalele principale, cele active pe segmentele noastre de business: transport fluvial, operare portuară și forwarding) exclusiv din rațiuni strategice: și anume pentru a construi baza de active care astăzi ne permite să furnizăm servicii integrate. Aste e de fapt cheia succesului pe termen lung al grupului pentru că putem să capitalizăm cu ușurință situațiile favorabile din piață – așa cum s-a întâmplat în 2022 și 2023, și tot așa putem contracara situațiile nefavorabile, așa cum a fost seceta gravă din 2022 – care a întrerupt transportul pe Dunăre timp de 40 zile, și așa cum sunt condițiile de astăzi cauzate de reactivarea coridorului Odesa.
Or, din perspectiva asta orientată pe termen lung, e logic ca politica noastră privind profiturile sucursalelor este ”întâi investiții, și abia apoi dividende”. Cu alte cuvinte reinvestire la maximum a profiturilor, și dividende zero, sau numai atunci când lichiditatea depășește nevoile de investiții.
Și uite așa sursa de dividende pentru acționarii noștri sunt profiturile realizate la nivel individual de TTS, și în nici un caz profitul consolidat.”
Corecția de piață din martie a avut în opinia oficialului TTS două efecte pozitive: „În primul rând am aflat că – cel puțin pe termen scurt, există un prag de suport foarte solid între 25 și 26 lei/acțiune, lucru pe care nu îl știam.
Și faptul că acțiunile s-au apropiat de suport a generat o lichiditate excepțional de mare în martie (pentru că știm cu toții, corecția e mama lichidității).
Și ajungem la ceea ce noi credem că fost de departe cea mai importantă evoluție în piață începând din iulie 2023 și până astăzi: creșterea excepțională a lichidității pe care acțiunile TTS au înregistrat-o în ultimele 9 luni.
Pentru că este evident că nici o creștere de preț a acțiunilor nu are vreo relevanță dacă nu există lichiditatea care să susțină această creștere. Numai în condiții de lichiditate putem afla de fapt care este valoarea de piață reală a unei companii, pentru că lichiditatea asigură existența unei piețe reale.”
Dacă în perioada octombrie 2022 – iunie 2023 valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni TTS a fost de 14,8 mil. EUR (cu o medie lunară de 1,6 mil. EUR), în următoarele 9 luni (iulie 2023 – martie 2024) s-au tranzacționat acțiuni TTS în valoare de 56,9 mil. EUR (medie lunară 6,3 mil. EUR). Valoarea aproape că s-a cvadruplat! Și asta fără a lua în calcul ABB-ul derulat de Swiss Capital în iulie în valoare de 9,6 mil EUR, ci numai tranzacțiile pe REGS.
Astfel, martie 2024 a fost luna cu cea mai mare lichiditate în istoria de tranzacționare a TTS: valoare totală 10,5 mil EUR (medie zilnică 500.000 EUR), volum total 1,9 mil acțiuni (3,2 % din TTS, medie zilnică 90.400 acțiuni), 8.566 tranzacții (medie zilnică 408 tranzacții).
Lichiditatea a fost mai mare decât în prima lună de tranzacționare 14 iunie – 13 iulie 2021, când numai în 14 iunie s-au tranzacționat acțiuni în valoare de 4,4 mil. EUR.
TTS s-a clasat astfel pe poziția a 7-a în topul celor mai tranzacționate acțiuni pe BVB în martie 2024, al doilea cel mai bun rezultat după clasarea pe poziția a 5-a în iulie 2023.
Acesta este efectul strategiei de piață și comunicare care țintește lichiditatea acțiunilor, construită pe 3 piloni:
-Raportarea obligatorie = cea mai bună modalitate de comunicare: menținem și creștem interesul pieței față de TTS prin transparență maximă și densitate mare de informație în rapoartele periodice, care întotdeauna conțin și mesajul nostru către piață, iar utilizarea BVB drept canal principal de comunicare beneficiază de amplificarea maximă în media relevantă.
-”Investor engagement”: vot în AGA online, videoconferințe trimestriale, participări regulate la ”investor conferences” și eveniment media, activitate în social media și acoperire de către analiști (BRK, ERSTE, Raiffeisen, SWISS, TRADEVILLE)
– Market making: BRK și Raiffeisen
Dacă în aprilie vom înregistra o treime din lichiditatea lunii martie, reintrarea acțiunilor în indicii FTSE la categoria SmallCap, este ca și asigurată, a mai spus Țecheră.
Astfel, el le transmite investitorilor să aibă răbdare și să nu mai reacționeze emoțional.
| Știri BVB